Refugiatul de lux al lui Viktor Orban

De câteva luni este aproape imposibil să obţii azil în Ungaria, cel puţin dacă nu ai statutul unui "refugiat VIP al lui Viktor Orban". Aceasta este titulatura utilizată de politicienii maghiari de opoziție când se referă la fostul prim-ministru macedonean Nikola Gruevski.

El a fugit săptămâna trecută la Budapesta, prin Albania, Muntenegru și Serbia, pentru a evita pedeapsa cu închisoarea de doi ani în țara sa de origine pentru corupție și delapidare. Fostul premier a primit statutul de azilant în timp record.

Marți, după doar șase zile, cererea sa de azil a fost aprobată de către Autoritatea de Migraţie și Refugiați din Ungaria (BMH), după cum a anunțat Gruevski pe pagina sa de Facebook, dar şi ziarul pro-guvernamental Magyar Idök.

Procedura a fost rezolvată în timp record, de obicei fiind necesare câteva săptămâni până când refugiații pot depune cerere de azil într-o zonă de tranzit la granița sârbo-ungară.

Se află Gruevski doar în tranzit?

O confirmare oficială nu a existat până acum. Chiar și solicitarea Deutsche Welle către guvernul maghiar a rămas fără răspuns. Cu toate acestea, nu este un secret în Ungaria că "Magyar Idök" deservește deseori guvernul, ca organ cvasi-oficial de transmitere a informaţiilor oficiale.

O confirmare indirectă a venit marți seară din partea ministrului Justiției, Laszlo Trócsányi, care a declarat la postul guvernamental "Echo TV" că Gruevski se poate mişca liber, iar Ungaria nu poate şi nici nu doreşte să-l extrădeze în Macedonia. De asemenea, Trócsányi a sugerat că Gruevski ar putea părăsi Ungaria în scurt timp.

Dacă este adevărat ceea ce scriu Magyar Idök şi Gruevski - mesajele fiind practic similare - înseamnă că aprobarea grăbită a cererii de azil pentru Gruevski se întemeiază pe explicaţii ale fostului premier macedonean, care nu pot fi aproape deloc verificate de autorităţile maghiare.

Mai precis, despre persecuția politică pe care ar fi îndurat-o în patria sa. El ar fi primit mesaje că viața îi este în pericol și că va fi ucis în închisoare, scrie Gruevski în comunicarea sa. 

De asemenea, acțiunile împotriva sa ar avea loc în mod deliberat prin nerespectarea legii, având caracter politic. Potrivit lui Gruevski, nu există nicio șansă la un proces echitabil împotriva sa în Macedonia.

Reprezentanții partidelor de opoziție din Ungaria s-au arătat consternaţi în cazul Gruevski. Márta Demeter, membră a formaţiunii liberal-ecologiste LMP, l-a descris pe Orban drept "naşul politic" al lui Gruevski. Premierul Ungariei și cercul său au devenit "fiefuri ale crimei organizate internaționale", a scris ea pe Facebook. Politicianul de opoziție Lajos Bokros a spus că "guvernul mafiot din Ungaria" a transformat țara într-un "loc ascuns al crimei".

Purtătorul de cuvânt al partidului Fidesz al lui Orban, János Halász, a respins criticile opoziției, catalogându-le "circ de purici". Gruevski nu este terorist, ci o persoană supusă persecuţiei politice, îndreptățită să beneficieze de protecție, amenințarea reală pentru Ungaria fiind migrația.

Acte de tip "Laissez-passer"

Între timp, itinerarul lui Gruevski și intrarea în Ungaria sunt aproape complet clare. Ziarul pro-guvernamental Magyar Idök a confirmat acest lucru în reportajul său exclusiv cu privire la cererea de azil a lui Gruevski.

În urma fugii din patria sa și a tranzitării Albaniei și Muntenegrului, fostul premier al Macedoniei a călătorit cu mașina în seara zilei de 11 noiembrie şi a ajuns în dimineaţa următoare la ora 5 în Ungaria, intrând pe la frontiera sârbă Horgos.

Gruevski a avut asupra sa - potrivit președintelui sârb Alexander Vucici şi conform Magyar Idök - un "document emis de statul maghiar care îl îndreptățea la o unică intrare în ţară".

În conformitate cu legislația maghiară și internațională, ministrul de Interne este cel care emite astfel de documente de tip "laissez-passer".

Cu toate acestea, experții juridici independenți din Ungaria consideră că intrarea lui Gruevski în ţară și procedurile rapide de azil s-au făcut la limita legalităţii.

Nu este clar dacă Gruevski, având în vedere condamnarea sa finală și fuga din Macedonia, avea dreptul la un document "laissez-passer", spune co-președintele Comitetului Helsinki din Ungaria, Marta Pardavi.

În plus, procedura de azil a fost încheiată neobișnuit de repede, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată în Ungaria. În conformitate cu legea actuală, Gruevski ar fi trebuit trimis mai întâi în Serbia, potrivit lui Pardavi.

Vecinul de la sud al Ungariei este considerat din punct de vedere legal o țară terță sigură, putând aşadar constitui un motiv de respingere automată a unei cereri de azil. Deși detaliile procedurii nu sunt cunoscute, spune Pardavi, este clar că aceasta este o "decizie politică, pretextul fiind o procedură de azil".