Opinie: Axa București-Kiev a devenit strategică

„Mulțumesc întregii Românii pentru ajutorul acordat Ucrainei în această perioadă dură și dificilă”, pentru „sprijinul umanitar și militar” a declarat Volodimir Zelenski, care a precizat și că Rusia stă în spatele atacului terorist împotriva Israelului: „în spatele Hamas stau cei care îi susțin, cu arme, public, și nu de ieri sau alaltăieri. Considerăm că Rusia e una dintre țările care au ajutat Hamas și stă în spatele Hamasului”. Președintele român a nuanțat însă această informație, explicând că lucrurile se vor lămuri în viitor. 

Volodimir Zelenski face o vizită de o zi în România, după ce în cursul anului a fost în toate celelalte state est-europene. Întărirea legăturilor dintre Kiev și București are loc pe fondul fisurilor apărute între Ucraina și restul statelor de la Vișegrad, în special Polonia, care până de curând părea aliatul cel mai de nădejde al ucrainenilor. Cei doi șefi de stat au semnat astfel la Palatul Cotroceni o Declarație comună despre ridicarea relațiilor dintre România și Ucraina la rangul de parteneriat strategic, ceea ce înseamnă o legătură specială: militară, economică, politică plus obligația părților de a răspunde unor obiective importante comune.

O relaţie proiectată pe termen lung

Klaus Iohannis a spus la începutul declarației sale că România se concentrează în prezent să ajute Ucraina „să câștige războiul”, dar că „în calitate de vecini și parteneri avem datoria și responsabilitatea de a ne proiecta relația pe termen lung”. Volodimir Zelenski a precizat că echipele celor două state vor pregăti în detaliu „fundamentul” noului parteneriat strategic și a vorbit despre faptul că România „e o țară garant de asigurare a securității alimentare a lumii întregi”, că fiecare dintre atacurile cu drone trebuie să primească răspunsuri pe măsură, iar Rusia „nu trebuie lăsată” să transforme regiunea dunăreană și pontică „într-o zonă moartă”. Zelenski a adăugat importanța triunghiului format de Ucraina-Republica Moldova -România pentru dezvoltarea economică a celor trei state.

Atât președintele român, cât și omologul său ucrainean au subliniat importanța Mării Negre și nevoia de a securiza această zonă. „Războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei, un război ilegal și perfid, se desfășoară în Marea Neagră” a punctat Klaus Iohannis explicând că această mare trebuie să rămână „o mare liberă”.

În  focus: protecţia minorităţilor naţionale

Dintre subiectele sensibile care există între România și Ucraina, Klaus Iohannis s-a focusat asupra protecției minorităților naționale: „Am discutat pe larg despre protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, având în vedere că în România trăiește o comunitate ucraineană, iar în Ucraina trăiește o comunitate românească. Și noi ne dorim ca cele două minorități, care sunt importante pentru noi amândoi, să aibă drepturi similare, în special ne referim aici, evident, la limba vorbită și la educația primită în limba maternă”. Această declarație indică o posibilă schimbare a situației vorbitorilor de limbă română din Ucraina după finalizarea războiului. Dar parteneriatul strategic va cuprinde probabil toate problemele complicate care persistă între cele două state. 

Klaus Iohannis nu a ezitat să accentueze importanța României pe traseul exportului ucrainean de cereale: „s-a agreat deja dublarea capacității lunare de tranzit prin porturile românești” prin care se exportă aproape 60% din volumul total de cereale din Ucraina. Președintele României a mai adăugat apăsat că Ucraina e singura care poate decide când și cum vrea să înceapă tratativele de pace. „România e o țară garant pentru asigurarea securității alimentare a lumii întregi” a insistat Volodimir Zelenski spunând că împreună cu Klaus Iohannis au fost conveniți „primii trei pași care să permită apărarea porturilor dunărene”.

Cei doi președinți au vorbit despre colaborarea militară a României și Ucrainei, despre sprijinul pe care îl oferă Bucureștiul, inclusiv prin pregătirea piloților ucraineni pe F-16, dar fără să intre în detalii despre partea mai delicată a acestor raporturi, pe care Bucureștiul preferă să le țină la secret. 

Conducerea Parlamentului s-a speriat de Şoşoacă

Volodimir Zelenski a subliniat în declarațiile comune ale celor doi președinți că nu era pregătit să țină un discurs în Parlamentul României. Surse parlamentare susțin că „discursul  a fost anulat” și că șeful statului ucrainean „a fost foarte elegant într-o situație inconfortabilă în care a fost pus de extremiștii din legislativ”. Șeful Camerei Deputaților, Alfred Simonis s-a referit la programul strâmtorat al președintelui Volodimir Zelenski, încercând să demonstreze că nu agitația naționaliștilor ar fi de vină: „Am mari dubii că preşedintele Zelenski, preşedintele unui stat care este în conflict de doi ani cu Rusia, deci cu Putin, se poate speria de Şoşoacă sau de alţi extremişti”. Senatoarea Diana Șoșoacă, care frecventează Ambasada Rusiei, a amenințat că va face spectacol dacă președintele ucrainean „ar îndrăzni” să calce în parlamentul autohton. La rândul lui, liderul AUR l-a ironizat pe Volodimir Zelenski sugerând că ar putea pune umărul la reacția violentă a fostei sale colege de partid. „Un moment stânjenitor”, a etichetat deputatul USR, Ionuț Moșneanu: „conducerea Parlamentului s-a speriat de Șoșoacă”.

Vizita președintelui ucrainean în România, chiar și fără tradiționalul discurs în parlament, aduce o întărire a relațiilor celor două țări plus câteva promisiuni implicite, chiar dacă nerostite, între care faptul că minoritatea de limbă română va avea aceleași drepturi ca majoritatea din Ucraina.