Aviz negativ al Comisiei de la Veneția

Comisia a stabilit că proiectul privind trecerea la sistemul mixt, promovat de democrații și socialiștii moldoveni, nu a întrunit consensul larg și lasă loc de numeroase riscuri.

În cazul în care nu există consens larg, recomandarea Comisiei de la Veneția este ca modificarea sistemului electoral să nu aibă loc. „Există riscul ca, în cazul sistemului mixt, membrii Parlamentului, aleși pe circumscripții, să fie influențați de interese de afaceri”, a conchis Comisia de la Veneția. În plus, „responsabilitatea Comisiei Electorale Centrale de a stabili circumscripții cu mandat unic pentru componenta majoritară se bazează pe criterii vagi care prezintă un risc de influență politică asupra acestui aspect al activității CEC”. Alte motive care au determinat Comisia de la Veneția să emită un aviz negativ proiectului democrato-socialist: „criteriile detaliate și cuprinzătoare pentru stabilirea circumscripțiilor pentru locuitorii din Transnistria și pentru cetățenii din străinătate nu sunt stipulate, iar modificările propuse puțin probabil că vor spori reprezentarea femeilor și a minorităților în Parlament”.

Lovitură dublă pentru Igor Dodon

În ceea ce privește inițiativa lui Igor Dodon de a i se acorda atribuții suplimentare șefului statului pentru dizolvarea Parlamentului (modificarea Art.85 din Constituție) ), Comisia consideră că un asemenea amendament ar însemna „exces de putere”: „Aceasta ar putea oferi șefului statului puteri executive excesive, care ar putea fi utilizate ca instrumente de politică de partid în cadrul regimului parlamentar actual”. Adică, Parlamentul și președintele vor avea puteri echivalente, ceea ce ar conduce la conflicte instituționale. „Puterea arbitrară vastă a Parlamentului nu trebuie să fie în opoziție cu o putere la fel de largă a președintelui”, a conchis Comisia de la Veneția.

Democrații nu cedează - pornesc în căutarea „consensului larg”

Democrații par hotărâți să împingă în continuare proiectul privind trecerea la sistemul mixt. După avizul Comisiei de la Veneția, PDM a difuzat un comunicat de presă în care menționează că „va analiza în zilele următoare fiecare recomandare din documentul Comisiei de la Veneția și va căuta soluțiile necesare pentru adaptarea inițiativei privind schimbarea sistemului electoral la recomandările tehnico-juridice ale experților internaționali”. Iar președintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat că va fi asigurat „consensul larg și se va face tot posibilul, prin dezbaterile publice care vor avea loc, să fie aprobate toate recomandările Comisiei de la Veneția”. Candu a precizat că în viziunea experților Comisiei de la Veneția „consens larg” înseamnă consens larg în societate, nu în Parlament. „Având în vedere voința majorității cetățenilor, a partidelor extraparlamentare, a minorităților, a societății civile, noi considerăm că există deja un consens destul de larg, dar vom veni cu acțiuni suplimentare pentru a lărgi în continuare acest consens, astfel încât schimbarea sistemului electoral să fie fundamentată și în contextul Comisiei de la Veneția”, a menționat Candu.

Aceasta în condițiile în care intenția guvernării de a schimba sistemul electoral a generat proteste zgomotoase la Chișinău, iar analiștii politici vorbesc chiar despre riscul alunecării spre dictatură în cazul trecerii la sistemul mixt. Inclusiv vineri, moldovenii din Italia au protestat în fața Comisiei de la Veneția.

Gata să sacrifice țara ca să-i asigure libertatea oligarhului-șef

Unii analiști politici susțin că liderul PDM, Vlad Plahotniuc, va face tot posibilul pentru ca votul mixt să poată fi aplicat la alegerile parlamentare din 2018, acesta fiind unicul mecanism prin care PDM ar rămâne în ecuația guvernării, iar Vlad Plahotniuc și-ar asigura libertatea. Analiștii politici cred că, în acest sens, între Plahotniuc și Dodon ar exista o înțelegere, cei doi colaborând deocamdată „subteran”. În campania electorală din 2016, holdingul mediatic al lui Vlad Plahotniuc l-a ajutat pe Igor Dodon să câștige alegerile, proferând minciuni și umilind, cu ajutorul preoților supuși Patriarhiei ruse, candidatul pro-european, Maia Sandu.

Moldova, sub lupa UE

Consiliul UE a aprobat joi asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Banii urmează a fi oferiți condiționat. Consiliului Uniunii Europene și Comisia Europeană au difuzat o declarație comună în care se menționează că „respectarea unor mecanisme eficiente democratice, inclusiv a unui sistem parlamentar pluripartit și a statului de drept, precum și garanțiile pentru drepturile omului reprezintă o condiție prealabilă pentru a primi asistența”.

„Așteptăm să fie publicată recomandarea finală a Comisiei de la Veneția, iar apoi vom vedea cum se comportă Chișinăul. Eu mă aștept ca acum Comisia Europeană să nu se grăbească să furnizeze prima tranșă din bani înainte să vadă răspunsul Chișinăului la recomandările Comisiei de la Veneția”, a comentat europarlamentarul lituanian Petras Austrevičius.

Potrivit lui, există în acest sens un acord deplin între toate instituțiile UE: „Totul depinde de reacția Chișinăului la avizul Comisiei de la Veneția. În septembrie vom face o analiză. Dacă se vor face că nu văd recomandările, atunci vom avea o anume evoluție a evenimentelor, iar dacă va fi un dialog constructiv cu Comisia de la Veneția, cu Comisia Europeană, cu alte instituții - atunci ne vom putea aștepta la ceva diferit”, a mai spus europarlamentarul.

Ajutorul, care va fi acordat în tranșe, este însoțit de o serie de condiții, UE solicitând Chișinăului aplicarea reformelor în sectorul financiar și în gestionarea finanțelor publice, reforme promise în cadrul unui plan de ajutor de 178 de milioane de dolari negociat cu Fondul Monetar Internațional la finele lui 2016. De asemenea, UE cere garanții în ceea ce privește respectarea principiilor statului de drept, respectarea drepturilor omului și scoaterea justiției de sub influență politică.