Auschwitz, gînduri despre Holocaust
27 ianuarie 2005
Excesul de violenţă, deportările şi asasinatul în masă, inimaginabilul, toate acestea sunt cuprinse în cuvîntul Auschwitz, remarcă ziarul TAGESSPIEGEL din Berlin, care precizează că scopul naziştilor a fost acela de a-i face dispăruţi pentru totdeauna pe cei ucişi, după cum a precizat Kurt Iulius Goldstein, preşedintele de onoare al Comitetului Auschwitz. Pentru că nimic nu mai poate repara răul comis atunci, doliul va trebui purtat veşnic.
Auschwitz reprezintă prima încercare din istoria omenirii de a nimici cu mijloace industriale un întreg popor, cel evreu, scrie cotidianul FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. Este citat în context cancelarul Gerhard Schröder care şi-a exprimat public ruşinea faţă de cei exterminaţi atunci.
La Halle, MITTELDEUTSCHE ZEINTUNG aminteşte că germanilor trebuie să le fie cît se poate de clară răspunderea ce le revine. După război, multe fapte au fost trecute sub tăcere din motive ideologice sau personale. Nu este vorba de o vină colectivă transferată automat asupra tinerei generaţii. Ar fi însă bine ca tinerii să se întrebe dacă rudele lor l-au votat pe Hitler, au intrat în partidul lui sau i-au fost tovarăşi de drum.
Pentru THÜRINGISCHE LANDESZEITUNG din Weimar, datoria şi motto-ul tuturor trebuie să fie astăzi "Nu, niciodată!”. Se ştie la ce duc intoleranţa, rasismul şi antisemitismul: pe rampele de la Auschwitz sau în barăcile din Buchenwald. Germania a tras învăţămintele de rigoare în Constituţia ei şi în consensul social. Cei care strigă din nou lozinci neonaziste sunt marginalizaţi. Nimeni însă nu trebuie să uite vreodată cele întîmplate la Auschwitz.
La 60 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare nazist de la Auschwitz se poate spera măcar ca Europa să-şi recunoască rădăcinile culturale şi spirituale diferite. Proiectul naziştilor, remarcă ziarul catolic francez LA CROIX, din Paris a fost un proiect monoteist şi păgîn. Astăzi ştim cu toţii că acest proiect a fost negat nu doar de Dumnezeu, ci şi de oameni. Civilizaţia s-a aflat atunci în pragul sinuciderii.
După eliberarea lagărelor de concentrare naziste a urmat Gulagul sovietic care a continuat sinistra operă aducătoare de moarte. Nici Asia nu a rămas în afara grozăviilor. Să ne amintim de revoluţia culturală chineză şi de Cambodgea lui Pol Pot, ca şi, în Africa, de genocidul din Ruanda, precizează ziarul francez SUD-OUEST din Paris. Nu este suficinet să amintim doar tragediile din trecut pentru a le evita pe cele viitoare. Din momentul Auschwitz nu s-au tras învăţămintele de rigoare, atîta vreme cît continuă să existe oameni care-şi dispreţuiesc semenii şi îi consideră neoameni pentru că au altă origine sau trăiesc conform altor principii.
Potrivit ziarului spaniol EL MUNDO din Madrid pînă astăzi întrebarea, cum a fost posibilă această barbarie într-o societate civilizată ca cea germană, a rămas fără răspuns. Răspunsul se află în profunzimile sufletului şi în condiţiile din Germania nazistă, Holocaustul fiind cea mai teribilă crimă contra umanităţii comisă vreodată. Pentru cei răspunzători de ea nu există nici iertare şi nici înţelegere. Cel mai important este ca lumea să nu uite niciodată ororile de atunci.
În final, ziarul belgian LE SOIR din Bruxelles remarcă semnul bun al timpului actual concretizat în refacerea comunităţilor evreieşti din Germania, unde peste 200.000 de evrei din fosta URSS s-au stabilit după reunificarea federală, alcătuind astfel cea de-a treia mare comunitate evreiască din Europa.