Atentatul din Belgia în ajunul alegerilor

De vină este împuşcarea, la Muzeul Evreiesc, a patru persoane, de către un ins care continuă să fie fugitiv. Trei victime ale atentatului au decedat sâmbătă. A patra, grav rănită, aflată iniţial într-o stare critică, a murit duminică.

Asasinatele, cărora le-au căzut victimă doi israelieni, au avut loc sâmbătă după amiază. Asasinul, cu un rucsac în spate, a pătruns calm, ca un ucigaş profesionist, în incinta muzeului, înarmat cu un Kalaşnikov. A deschis focul, a ucis şi a fugit, transformând capitala Belgiei, o ţară cu 40.000 de evrei, în loc de pelerinaj pentru politicieni, poliţişti şi reporteri.

Premierul Belgiei, Elio di Rupo a remarcat contrastul dintre ceea ce ar fi trebuit să fie o sărbătoare a democraţiei celebrată într-o zi cu cer albastru şi soarele în tării şi „întunericul pogorât asupra stării noastre de spirit din cauza evenimentelor de ieri”, după cum s-a exprimat primul ministru. Di Rupo şi-a exprimat speranţa într-o depistare cât mai rapidă, de către poliţie, a asasinului.

La Bruxelles străzile închise de investigatori au fost rând pe rând deblocate, cu excepţia unei mici porţiuni din centru, în dreptul Muzeului evreiesc. Cartierele capitalei belgiene au continuat, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic, să fie, în rest, pline de oameni, turişti şi alegători. Fiindcă în Belgia votul naţional, regional şi european e obligatoriu. Iar pericolul emanând de la făptaşul fugitiv nu i-a împiedicat pe oameni să ia cu asalt localurile de vot.

Chiar şi sâmbătă, chiar şi după vărsările de sânge, s-au perpetuat petrecerile cu muzică din oraş, tinerii sărbătorind seara, pretutindeni, în centrul vechi. Doar poliţia a avut enorm de lucru să încerce să ţină în frâu ciorchinii de curioşi care ar fi vrut să vadă scena macabră a omuciderilor probabil antisemite, protejate precar de maşinile poliţiei şi de garduri din plastic alb.

„Iniţial n-am realizat ce s-a întâmplat”, a declarat cârciumăreasa din localul situat în faţa sediului publicaţiei belgiene Le Soir. Muzica de jazz se reverbera atât de tare încât sunetul împuşcăturilor pur şi simplu nu s-a auzit. Editorialul ziarului relevă că Belgia e şocată, dar că tristeţea oficială nu e debordantă. La Palatul Regal, situat la doar 500 de metri de locul sinistrei fapte, ca şi în faţa Parlamentului, drapelele au continuat să fluture normal, nefiind coborâte în bernă.

Măsurile de securitate au fost sporite în proximitatea sinagogilor din Bruxelles şi Anvers. Primarul flamand al celui din urmă, Bart De Wever, care se pregătea să câştige alegerile europene, s-a arătat îngrozit şi a condamnat atentatul. „Acesta a fost un atentat groaznic. Avem aici la Anvers o mare comunitate evreiască. Ea e afectată. Vom vedea cum se vor repercuta evenimentele asupra alegerilor”.

Într-o conferinţă de presă improvizată a procuraturii din Bruxelles s-a aflat că atentatorul, care a omorât doi israelieni, o franţuzoaică şi un belgian continuă să se afle în libertate. În cursul nopţii anchetatorii au muncit pe rupte la evaluarea înregistrărilor video ale aparatelor supraveghiind Muzeul evreiesc şi împrejurimile. Din analiza imaginilor poliţia, care a păstrat în custodie un al doilea suspect, a tras concluzia că atentatorul ar fi lucrat singur, ar fi fost bine pregătit şi înarmat. Poliţia a difuzat în internet o imagine a făptaşului dar n-a putut confirma că asasinatele lui sunt un act antisemit, islamist ori extremist de dreapta.

Net mai clar s-a exprimat premierul israelian Beniamin Netanyahu. Potrivit lui, crimele de la Bruxelles sunt rezultatul permanentelor instigări antievreieşti şi antiisraeliene în orientul Mijlociu şi în Europa însăşi. Premierul israelian speră într-o alianţă în lupta contra antisemitismului cu Papa Francisc, aflat în vizită în Ţara Sfântă.