Arta, între Acropole și refugiați

Un cort de marmură pentru refugiați, din care se pot admira templele din complexul arheologic Acropole: acest simbol al întâlnirii dintre Europa și nou-veniți care fug de război e opera artistei Rebecca Belmore din Canada și se află pe dealul Philopappos din Atena. "It's beautiful": Aloise și Flen (în imagine), doi artiști londonezi, sunt încântați de cort. Și-au dorit demult să viziteze Grecia, iar celebra expoziție de artă Documenta, care are loc pentru prima dată la Atena, a fost un motiv în plus pentru a veni, povestește Aloise.

Și Alexis și Christel din Franța admiră cortul din marmură. Din perspectiva lor, e vorba de un dialog artistic cu templele grecești. "Oamenii au fugit de războaie încă din antichitate. Și atenienii au fost nevoiți să-și aducă familiile în Pelopones când s-au apropiat perșii și a devenit inevitabilă confruntarea militară", spune Alexis. Turiștii sunt foarte interesați de aceste obiecte de artă - dar nu a venit, cel puțin astăzi, încă niciun grec să vadă cortul creat de Rebecca Belmore. Poate că vremea e de vină: la 28 de grade la umbră, pasiunea pentru artă nu e mereu în primplan.

O reînnoire a artei   

Temperaturile sunt mai plăcute în Muzeul Național de Artă Modernă (EMST) din Atena, cel mai important spațiu de expoziție pentru Documenta. Aici se pot admira instalații cu lumină de neon, artă în stilul aborigenilor australieni sau opere cu caracter politic din perioada dictaturii militare din Grecia (1967-1974). Pe vizitatori îi așteaptă, printre altele, și arta auditivă a artistului futurist rus Arseny Avraamov, care combină clopotele și zgomotul străzii într-o "Simfonie a sirenelor", declarând că și ciocănitul sau sunetele claxoanelor pot fi calificate drept artă.

Ersi Krouska se plimbă prin încăperile luminoase ale muzeului și contemplă în liniște fiecare element al expoziției. "Aceste obiecte de artă ar putea să reînnoiască peisajul artistic din Atena", crede arhitecta care a vizitat muzeul de mai multe ori. O interesează și arta performativă: în fiecare zi are loc un "performance" în cadrul expoziției Documenta.  

Muzeul Național de Artă Modernă din Atena a fost fondat în 1997 și urma să-și primească primii vizitatori în urmă cu cinci ani, dar deschiderea oficială a fost amânată în repetate rânduri din cauza lipsei de fonduri. Astfel, muzeul nu poate să-și prezinte colecția permanentă în propria țară. Datorită expoziției de artă contemporană Documenta, această colecție e prezentată în orașul german Kassel.

Expoziția Documenta e un mare succes, se bucură directoarea Muzeului Național de Artă Modernă din Atena, Katerina Koskina: "Până la finele lunii mai, 180.000 de persoane au vizitat muzeul nostru. S-a ajuns la o dezbatere publică despre semnificația artei moderne."

Acest interes crescut pentru arta contemporană e nou în țara templelor antice. Mulți localnici se întreabă însă dacă Grecia, care suferă în urma crizei economice, nu ar trebui să se ocupe de alte priorități mai importante - și dacă arta își atinge scopul dacă oamenii nu o înțeleg. "Mulți sunt de părere că arta e doar decorativă", explică Katerina Koskina. "Dar nu trebuie să fie mereu așa. Arta are și un rol social: Ne dă idei noi și transmite mesaje." 

O "sculptură socială" în cartierul Victoria   

Un exemplu în acest sens e proiectul lui Rick Lowe: în cartierul sărăcăcios Victoria, unul din cele 45 de locuri în care sunt prezentate obiecte de artă în cadrul expoziției Documenta, artistul american îi reunește pe imigranți și localnici, pe bătrâni și tineri la aceeași masă, pot să stea la povești și să joace domino. Nu există reguli, fiecare vine și pleacă oricând vrea. Lowe vorbește despre o "sculptură socială", inspirată de artistul german Joseph Beuys.

"Cine trăiește de mai multă vreme într-un loc, e avantajat. Cei noi sunt subestimați, de parcă nu ar fi în stare să contribuie cu nimic", explică Lowe, originar din Texas. "Ideea mea e să depășim ierarhiile sociale. Cred că fiecare poate să contribuie cu ceva într-o societate."

Alegerea cartierului pentru proiectul "Victoria Square" nu e întâmplătoare: în 2015, Piața Victoria din Atena a ajuns pe primele pagini ale presei internaționale după ce mii de refugiați au campat acolo sub cerul liber. S-a ajuns la diverse certuri cu locatarii, politicienii nu au putut să facă nimic. Între timp, refugiații au părăsit piața. Va reuși arta să reînvie atmosfera din cartier?

Brutarul cartierului, Jorgos Liontos, a auzit de Documenta și se bucură că expoziția are loc la Atena. Dar nu a văzut încă niciuna dintre operele expuse. "Arta modernă e foarte departe de cartierul nostru", spune Liontos. Pe vremuri, cartierul din jurul Pieței Victoria era o zonă elegantă a Atenei, își amintește bărbatul care conduce brutăria în a treia generație. În anii '80, un cutremur a distrus multe clădiri, de atunci s-a deteriorat cartierul. Sigur că arta e bună, crede Liontos, dar "e important ca oamenii de aici să-și găsească în sfârșit de lucru și să-și câștige pâinea."

Autor: Jannis Papadimitriou (das)