Arta Holocaustului

Pot convieţui frumosul şi îngrozitorul? După cum se poate vedea în expoziţia de la Berlin "Arta Holocaustului: 100 de opere din colecţia Yad Vashem ", câţiva artişti au reuşit să documenteze viaţa din lagărele de concentrare naziste şi chiar să creeze opere de artă. Tabloul prezintă "O stradă dn ghetoul din Łódź " de Josef Kowner, care a supravieţuit Holocaustului.

În premieră, 100 de lucrări de la Centrul Memorial Yad Vashem din Israel sunt expuse la Muzeul de Istorie din Germania. Din cei 50 de artişti plastici, 24 au fost ucişi de nazişti. Printre victime se numără şi faimosul artist Felix Nussbaum, ucis la Auschwitz în 1944. Capodopera lui, "Refugiatul," a fost pictată în 1939 la Bruxelles şi relevă disperarea exilului.

Lucrările lui Charlotte Salomon au mai fost expuse în Germania. Într-o colecţie de peste 700 de opere individuale, intitulată "Viaţă sau teatru? Un cântec", Salomon îşi explorează tragica poveste de viaţă, În 1943, a fost deportată din sudul Franţei unde îşi găsise azil, la Auschwitz, fiind ucisă imediat. Nu a contat nici faptul că era însărcinată.

Povestea lui Nelly Toll este mai puţin cunoscută. Ea şi mama ei au supravieţuit Holocaustului, în localitatea poloneză de atunci Liov, ascunse fiind de prieteni creştini. Încuiată în camera ei, Toll a pictat inclusiv această guaşă, "Fete pe câmp." Acum, la 81 de ani, artista a venit special din Statele Unite, unde locuieşte de mult timp, pentru a participa la vernisajul expoziţiei de la Berlin.

Leo Breuer din Bonn a lupta pentru kaiserul german în Primul Război Mondial. În 1934, la un an după ce Hitler ajunsese la putere, el a imigrat la Haga şi ulterior la Bruxelles, unde a continuat să picteze şi să expună. În 1940, el a ajuns în lagărul de la St. Cyprien din Franţa, apoi la cel din Gurs, momentele fiind documentate în acuarelă. Breuer a murit în 1975 la Bonn.

În Gurs, Leo Breuer a lucrat ca scenograf alături de artistul şi fotograful Karl Robert Bodek. Cei doi au mai colaborat şi la crearea de felicitări sau alte piese de artă - până în 1941. Atunci Bodek a fost deportat în lagărul Les Milles din apropiere Aix-en-Provence şi apoi la Drancy Auschwitz, unde a fost ucis în 1942.

Bedřich Fritta conducea biroul de propagandă oficială din lagărul de la Theresienstadt . Dar Fritta şi colegii ei schiţau în secret şi imagini ale terorii din ghetourile naziste. Acţiunile lor subversive au fost descoperite în 1944. Fritta a murit la Auschwitz. După eliberarea lagărului de la Theresienstadt, 200 dintre operele ei au fost descoperite în pereţi sau în subsoluri.

Leo Haas a ajutat-o pe Fritta să realizeze nenumărate lucrări care descriau viaţa în lagărul de concentrare. La Sachsenhausen, el fusese însărcinat cu falsificarea bancnotelor ("Operation Bernhard") aliaţilor. A supravieţuit şi l-a adoptat pe fiul Frittei, Tomáš. După război, Haas a găsit 400 din operele ascunse în fostul lagăr din Theresienstadt.

Pavel Fantl a făcut parte din cercul artiştilor din Theresienstadt. Medic fiind, a condus centrul de tifos din lagăr. Ca şi Fritta, şi el a fost desconspirat, torturat şi trimis la Auschwitz. În ianuarie 1945, a fost împuşcat şi a murit în timpul unui marş al morţii. Aproape 80 din lucrările lui au fost traficate din Theresienstadt.

Jacob Lipschitz a predat la Institutul de Artă din Vilnius înainte de izbucnirea războiului. În 1941, a fost forţat să se mute în ghetoul din Kaunus, unde s-a alăturat unui grup de artişti care documentau în secret viaţa din lagăr. Lipschitz a murit în martie1945 în lagărul de concentrare de la Kaufering. După război, soţia şi fiica lui au recuperat tablourile ascunse în cimitirul din Kaunus.

Imaginile expoziţiei, care rămâne deschisă la Muzeul de Istorie din Berlin până pe 3 aprilie, documentează tristeţea şi brutalitatea vieţii din lagărele naziste. Dar prezintă şi lumea aparte pe care artiştii şi-o creau dincolo de ororile zilnice. Puteţi admira tabloul semnat de Moritz Müller "Acoperişuri iarna."