Armata Rusiei: o putere supraestimată

După căderea Uniunii Sovietice, Moscova a făcut tot ce a putut pentru a-și menține statutul de superputere, inclusiv ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Este adevărat că PIB-ul Rusiei nu justifica poziția sa proeminentă în rândul statelor lumii. Din punct de vedere economic, Uniunea Sovietică nu putea ține pasul cu multe țări occidentale.

Însă Kremlinul a justificat întotdeauna pretenția Moscovei de a fi o mare putere în termeni militari. De-a lungul deceniilor, Rusia a tot susţinut că are una dintre cele mai mari și mai eficiente armate din lume, la care se adaugă și armele nucleare. Pentru a ne reaminti acest lucru, președintele Vladimir Putin a oferit în mod regulat lumii imagini cu parade militare perfect coregrafiate la Moscova sau cu manevre ale forțelor sale armate.

Cu toate acestea, puterea unei armate nu se demonstrează prin defilările din Piața Roșie, ci în tranșeele de pe câmpul de luptă. Iar în estul Ucrainei, rușii înfruntă o armată semnificativ mai mică și care nici măcar nu exista în urmă cu câțiva ani. Cum se poate așa ceva?

Cât de mare este cu adevărat armata lui Putin? 

Potrivit Margaretei Klein, de la fundaţia Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (Stiftung Wissenschaft und Politik), pe hârtie,forțele armate rusești ar avea 1 milion de soldați, iar în viitor chiar 1,1 milioane. Cu toate acestea, dimensiunea reală este mai mică, spune ea pentru DW. O mare parte din unitățile rusești dislocabile au fost deja desfășurate în Ucraina, a precizat Klein. "Au suferit pierderi mari cu soldații uciși sau răniți", mai spune experta în apărare. Cifrele exacte nu sunt disponibile, dar agenția americană de informații CIS crede că Rusia a suferit zeci de mii de morți și răniți.

Până acum au avut de suferit regimentele staționate pe timp de pace în partea asiatică a Rusiei, apreciază George Barros, de la think tank-ul american Institute for the Study of War. Ideea că Rusia dispune de rezerve de soldați gata de acțiune nu are nimic de-a face cu realitatea, a declarat el pentru DW. Cursul războiului de până acum dovedește că lumea a supraestimat mult timp puterea armatei ruse, atrage atenţia Barros.

Rusiatrebuie acum să cheme rezerviști pentru a umple golurile lăsate de pierderi, explică, la rândul ei, Margarete Klein. În cele din urmă, obiectivul lui Putin prin chemarea rezerviștilor, spune Barros, este de a menține actuala linie de front.

Pe front fără pregătire sau echipament

Starea de forță militară a Rusiei este demonstrată și de persoanele care sunt înrolate în prezent pentru a servi în armată. "Acolo sunt oameni care au peste 50 de ani și au probleme de sănătate", spune expertul în apărare. Numeroase exemple diseminate pe platformele sociale confirmă această observație.

Barros amintește că rezerviștii necesită instructaj și echipare înainte de a fi trimiși la război. Cu toate acestea, mulți dintre ei dispun de doar una sau două luni de formare, ceea ce nu este suficient. Alții sunt chiar trimiși pe front fără pregătire sau echipament. Expertul nu crede că succesul militar poate fi obținut cu astfel de rezerviști, aşa încât numărul morților și al răniților va crește probabil.

Expertul rus în securitate Pavel Luzin, aflat în prezent în SUA, împărtășește această evaluare. În opinia sa, Ucraina va continua să lupte, în pofida referendumului fictiv organizat de marionetele lui Putin în estul țării. Luzin mai spune că industria de armament a Rusiei nu este în măsură să asigure aprovizionarea pe termen scurt, cu atât mai puțin pentru rezerviștii care sunt chemați în prezent. În Rusia sunt încă depozitate arme și gloanțe vechi din perioada sovietică, atrage atenția și Margarete Klein.

Însă nici în acest caz nu se poate ști dacă nu cumva o mare parte din aceste arme nu au fost deja vândute prin corupție, ori dacă materialul chiar poate fi folosit în război. Industria rusă de armament duce lipsă de cipuri pentru arme de înaltă precizie și alte piese de schimb, spune Klein. Cu toate acestea, Rusia are avantajul de a avea mai mulți oameni la dispoziție și poate astfel să trimită tot mai mulți rezerviști la război pe termen lung, subliniază Ted Galen Carpenter de la Institutul CATO din Washington, în dialog cu DW. 

Pentru a avea succes în război, ai nevoie de mai multe componente, spune George Barros de la think tank-ul american "Institute for the Study of War". Soldați, arme moderne, o bună pregătire, conducere, motivație, logistică sunt doar câteva dintre ele. "Simplul fapt de a pune mai mulți oameni în prima linie nu va rezolva problema pe care o au rușii. Forțele ucrainene vor continua să avanseze, căci ofensiva lor nu s-a încheiat”, este convins Barros. 

Rușii, pe de altă parte, sunt în prezent mulțumiți să păstreze pozițiile existente, adaugă el. În trecut, deși forțele Rusiei au fost net superioare celor ale Ucrainei, inclusiv în ceea ce privește calitatea armelor și numărul de soldați, conducerea militară a Moscovei nu a fost capabilă să folosească această superioritate tactică pentru a atinge obiective strategice în război, analizează el.

Folosirea armelor nucleare pentru a intimida Occidentul

De altfel, aceasta nu se poate nici cu mercenari bine pregătiți și bine echipați, cum ar fi așa-numitul Grup Wagner. Numărul lor înainte de război era de aproximativ 8000 - 9000 de luptători, care însă nu au fost desfășurați doar în Ucraina, spune Barros. În estul Ucrainei, au luptat ca simpli soldați de infanterie. În opinia sa, ei nu ar avea un impact semnificativ asupra evoluţiei războiului.

Experții cred că amenințarea cu armele nucleare este menită să intimideze Occidentul. "Această amenințare nu este nouă", observă Margarete Klein, de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate. Scopul ei este de a submina sprijinul Occidentului pentru Ucraina. Din punct de vedere militar, utilizarea armelor nucleare este inutilă. Ar putea avea sens strict din punct de vedere politic dacă regimul de la Moscova se confruntă cu o înfrângere militară. Cu toate acestea, Margarete Klein consideră că utilizarea armelor nucleare este puțin probabilă. Consecința ar fi că Putin ar pierde sprijinul Chinei sau al Indiei. Pe de altă parte, Ted Galen Carpenter, de la CATO, spune: "Dacă Putin va trebui să aleagă între a folosi arme nucleare sau a răspunde pentru crimele sale în fața unui tribunal internațional, va alege opțiunea nucleară".

Barros și alți experți consideră că, după referendumurile false care au loc în prezent, Putin va anexa estul și sudul Ucrainei. După aceea, el ar putea inclusiv să desfășoare recruți și trupe ale Ministerului de Interne în aceste zone, ceea ce este în prezent interzis din motive legale, a spus el. "Forțele Rusiei au nevoie de o pauză, sunt epuizate", spune Barros, subliniind că se așteaptă la mai multe ofensive din partea ucrainenilor în această iarnă.

Se întrevede un sfârșit rapid al războiului?

Ted Galen Carpenter de la CATO spune că Rusia dorește un sfârșit rapid al războiului. Ucraina și Occidentul ar trebui să arate disponibilitate de a negocia. Margarete Klein și George Barros, care nu cred într-un sfârșit rapid al războiului, văd lucrurile în mod diferit. Putin speră că Occidentul va renunța la sprijinul acordat Ucrainei. Or, potrivit lui Klein, rezultatul războiului depinde de însuși acest sprijin continuu. Războiul se poate încheia cu adevărat numai dacă Rusia suferă o înfrângere totală, conchide expertul rus în securitate Pavel Luzin.