Apropierea dintre SUA şi Cuba întâmpină dificultăţi

Cuba a devenit o îndrăgită destinaţie de vacanţă. De la istoricul anunţ al guvernelor de la Havana şi Washington, acela de reluare a relaţiilor diplomatice întrerupte în 1961, numărul turiştilor care vizitează insula din Marea Caraibelor a crescut razant. Un operator de turism din New York a anunţat că solicitările au crescut în martie cu 250 la sută.

Pentru mulţi cetăţeni americani, Cuba a fost multă vreme o "insulă interzisă". Deşi ei nu pot nici acum să se deplaseze acolo fără o serie de formalităţi şi verificări, regimul de acordare a vizelor a fost relaxat. Mulţi se deplasează în statul insular pentru a fructifica poate ultima şansă de a vedea "vechea Cubă", înainte ca filialele McDonalds sau Starbucks să-şi facă apariţia în peisajul stradal şi vechile automobile din epoca Eisenhower să fie retrase din circulaţie.

În timp ce turiştii străini privesc spre Cuba cu sentimente romantice şi nu realizează cât de mult s-a schimbat insula socialistă în ultimii ani, cubanezii îşi doresc o transformare şi mai accelerată. Ei îşi doresc între altele întărirea sectorului privat, venituri mai mari, sfârşitul sancţiunilor americane şi o reţea internet mai performantă.

Şi economia SUA arde de nerăbdare să pătrundă pe piaţa cubaneză. De puţină vreme există din nou legături aeriene directe între New York şi Havana. În plus, numeroase companii maritime s-au aliniat la start, în aşteptarea momentului în care se va da undă verde pentru reluarea traficului de persoane. Concerne cum ar fi Netfix, Google sau Apple şi-au anunţat deja prezenţa pe piaţa cubaneză.

Apropiere cu paşi mărunţi

Totuşi, apropierea nu are loc cu viteza pe care mulţi o aşteptau. Un bun exemplu pentru dificultăţile apărute este dialogul privind drepturile omului. Tema se află în atenţia opiniei publice, de la reuniunea din 31 martie, de la Washington, în cursul căreia au ieşit la iveală divergenţe masive. SUA cer Cubei cu precădere ameliorări în privinţa dreptului la opinie şi întrunire.

Cuba în schimb susţine că există concepte diferite vizând democraţia şi drepturile omului în cele două ţări şi a anunţat că vrea să tematizeze şi încălcări ale drepturilor omului în SUA, cum ar fi abuzurile americane din închisoarea irakiană Abu Ghraib sau în orăşelul Ferguson, unde un tânăr de culoare a fost ucis de poliţişti. De asemenea, autorităţile de la Havana vor să se refere la situaţia din baza americană de la Guantanamo. În acelaşi timp, guvernul cubanez face referire la propriile sale succese în domeniul protecţiei sociale, cum ar fi învăţământul gratuit şi asistenţa medicală gratuită pentru toţi cetăţenii ţării.

O altă temă dificilă este legată de Venezuela. Preşedintele SUA, Barack Obama a declarat că aliatul cel mai apropiat al Cubei este o ameninţare pentru securitatea din ţara sa şi a adoptat sancţiuni împotriva unor demnitari de la Caracas. Această decizie a fost condamnată energic de toţi membrii ALBA, o alianţă din care fac parte 11 ţări din America Latină şi Caraibe, între care şi Cuba.

Lipsesc soluţiile rapide

Şefa delegaţiei americane de negociatori în raporturile cu Cuba, Roberta S. Jacobson încearcă să minimalizeze tensiunile din raporturile bilaterale, afirmând că includerea Venezuelei pe lista ameninţărilor la adresa securităţii SUA a provocat "un oarecare zgomot de fond, dar că nu afectează major tratativele cu Havana".

Primele două runde de negocieri americano-cubaneze, desfăşurate în ianuarie şi februarie, au scos la iveală divergenţe majore între cele două ţări. Chiar dacă părţile au vorbit despre "un dialog pozitiv şi productiv". După decenii de neîncredere reciprocă este pe undeva firesc să nu existe rezolvări rapide pentru toate chestiunile aflate pe agendă. De aceea, prioritare sunt în cadrul negocierilor temele "uşoare", cum ar fi cooperarea în domeniul siguranţei zborurilor, combaterea epidemiilor, măsuri antiteroriste, telecomunicaţiile şi combaterea traficului de stupefiante.

"Ştiu că, aparent, nu am obţinut încă nimic, dar după 50 de ani de neîncredere, am realizat progrese notabile", a declarat în context Jacobsen. Ea a adăugat: "Opinia publică nu va percepe mai nimic până nu vom deschide Ambasadele". Deschiderea reprezentanţelor diplomatice la Havana şi Washington este de altfel un alt ţel prioritar.

Un alt obstacol în calea apropierii este prezenţa Cubei pe lista statelor care sprijină terorismul, întocmită de administraţia americană. Şefa echipei cubaneze de negociere, Josefina Vidal, a declarat de altfel în debutul tratativelor că este aproape imposibilă restabilirea relaţiilor diplomatice câtă vreme Cuba se află pe acea listă. La rândul său, şeful statului cubanez, Raul Castro, a declarat în cadrul unui discurs susţinut la mijlocul lunii decembrie, că normalizarea relaţiilor bilaterale nu este posibilă decât cu două condiţii: Încetarea blocadei economice americane şi retrocedarea bazei de la Guantanamo.

La sfârşitul acestei săptămâni, Obama şi Castro vor lua loc pentru prima dată la aceeaşi masă. Ei se vor întâlni în Panama, unde debutează, vineri, 10.04, reuniunea la vârf a Organizaţiei Statelor Americane (OAS). Va fi un semnal de încurajare şi de intrare într-o nouă eră. Nu numai pentru Cuba şi SUA, ci pentru întreaga Americă.