Anonimitatea pe Internet: periculoasă sau utilă?

"Știe cineva o metodă bună de a tratare unei reacții alergice la nivelul pielii?". Click. După câteva secunde, întrebarea utilizatorului "Knuddelmaus_74" devine virală pe Internet. În forumuri și pe rețelele sociale, utilizatorii pot discuta despre orice subiect, se pot certa sau face schimb de experiențe. Mulți dintre ei nu folosesc numele lor adevărat, ci așa-numite nicknames, adică pseudonime.

O mai veche dezbatere revine zilele acestea în centrul atenției în Germania. Ajută anonimitatea la diseminarea urii pe Internet? Întrebarea vine în contextul în care politicieni și jurnaliști au primit în ultima vreme amenințări anonime. Cea mai recentă victimă a fost șeful Poliției din Oldenburg, Johann Kühme.

Acesta criticase anterior pozițiile exprimate de liderii formațiunii anti-imigrație Alternativa pentru Germania. La scurt timp după aceasta, Kühme a primit pe mail o amenințare cu moartea. Expeditorul: anonim.

Într-un interviul acordat cotidianului Bild, Wolfgang Schäuble, președintele Bundestag, camera inferioară a Parlamentului german, a declarat că "anonimitatea conține întotdeauna tentația renunțării la inhibiții".

Politicianul creștin-democrat este un susținător al utilizării identității reale pe Internet. Intrarea în vigoare a acestei reguli ar însemna că oricine dorește să se alăture unei dezbateri în spațiul virtual trebuie să își dezvăluie numele din buletin. În acest fel, crede președintele Bundestag, oamenii nu vor mai renunța la inhibiții, publicând comentarii pline de ură.

"Regulile și valorile care se aplică în lumea analogă trebuie să se aplice și în lumea digitală. Anonimatul nu se potrivește cu aceasta", spune Schäuble. Asociația Germană a Orașelor s-a pronunțat la rândul ei în favoarea utilizării în mod obligatoriu a numelor reale pe rețelele de socializare.

Cazul Lübcke

Subiectul a revenit în atenție în iunie, după uciderea brutală a politicianului Walter Lübcke (CDU), adeptul unei politici liberale în domeniul migrației, găsit împușcat în cap pe terasa casei sale din landul Hessa.

După moartea sa, mai mulți utilizatori despre care se presupune că ar avea orientări de extremă dreaptă și-au exprimat satisfacția în legătură cu dispariția fizică a politicianului pe rețelele de socializare.

La acea vreme, discuția privind obligativitatea utilizării identității reale pe Internet a fost declanșată de șefa Uniunii Creștin-Democrate, Annegret Kramp-Karrenbauer. "Vreau să știu cine se află în spatele unor astfel de comentarii", a spus lidera CDU la acea vreme.

Ideea potrivit căreia utilizatorii ar utiliza mai des un limbaj plin de ură la umbra unui pseudonim ridică semne de întrebare.

În 2016, o echipă de cercetători de la Universitatea din Zürich a publicat un studiu care a evaluat peste 500.000 de comentarii online publicate pe o platformă germană de petiții. Rezultatul: utilizatorii care și-au dat numele real au semnat comentarii agresive mai des decât utilizatorii cu pseudonim.

Criticii avertizează că anonomitatea asigură libera exprimare

"Obligativitatea de a folosi numele real este o prostie", spune expertul în platforme social-media, Martin Fehrensen. Anonimatul asigură libertatea de exprimare pe Internet. "În viața de zi cu zi, nimeni nu își agață la piept o etichetă conținând numele său real, iar dreptul la anonimat se aplică inclusiv la demonstrații sau întruniri cetățenești", a spus Fehrensen pentru DW.

Atât politicienii conservatori, cât și ecologiștii și liberalii critică la rândul lor obligativitatea divulgării numelui real pe rețelele de socializare.

"Există adesea motive întemeiate pentru care cineva ar dori să rămână anonim, de exemplu pentru a se proteja împotriva discriminării sau a atacurilor. Acest lucru se aplică atât scrisorilor trimise redacțiilor de ziare, cât și postărilor de pe Internet", a declarat ministrul federal al Justiției, Christine Lambrecht (SPD) pentru agenția DPA.

Victimele, în pericol

Politiciana ecologistă Tabea Rößner a numit propunerea drept "nebunie absolută". "Întrucât multe persoane hărțuiesc, diseminează ură folosindu-și profilul cu numele real avem motive să ne temem că, până la urmă, regula utilizării numelui adevărat va dăuna mai degrabă persoanelor care trebuie protejate de hărțuire", a declarat Rößner pentru Handelsblatt.

"Obligația de a folosi un nume real este problematică și pentru că persoanele care răspândesc ura își pot identifica victimele mai ușor", crede Martin Fehrensen.

Pe lângă teama de discriminare există și alte motive pentru care oamenii preferă să rămână anonimi pe Internet. Un exemplu ar fi cuplurile care doresc să aibă copii și caută sfaturi pe forumuri sau persoanele bolnave aflate în căutare de ajutor în comunitățile online.

Lui Fehrensen i se pare straniu că propunerea vine din partea lui Wolfgang Schäuble, președintele Bundestag.

"Schäuble a fost considerat mult timp cel mai mare adversar al utilizării rețelelor social-media în Bundestag", a spus Fehrensen. "Faptul că schimbarea regulilor jocului este dorită de o persoană care nu se mișcă deloc în aceste spații digitale și care manifestă rezerve maxime față de ele, nu este decât o glumă proastă", a mai precizat el.

Obligativitatea folosirii numelui adevărat pe Internet este respinsă la fel de categoric și de Alternativa pentru Germania.

În replică la o propunere similară formulată anul trecut de Manfred Weber (CSU), deputata Joana Cotar, purtătoarea de cuvânt a AfD în chestiuni privind domeniul digital, a argumentat la acea vreme că folosirea de pseudonime pe Internet este importantă pentru libertatea de exprimare și diversitatea de opinie.

"Cine mai solicită sfaturi online cu privire la religie, droguri, sănătate, chestiuni legate de bani, sex etc., dacă trebuie să se teamă că este citit de vecin sau de șef? Adesea, victimele violenței, în special femeile, nu îndrăznesc să scrie folosindu-și numele real, de teama că autorul agresiunii le va găsi", a arătat Cotar.