Merkel a primit cea mai înaltă distincţie din Germania

Mai mult de 260.000 de persoane au fost distinse în Germania cu un ordin de merit. Dar Angela Merkel este abia a treia persoană care primeşte cea mai înaltă formă a Ordinului de Merit. Este vorba de Marea Cruce. Este cea mai înaltă distincţie acordată din 1951 "germanilor şi străinilor pentru realizări în domeniul politic, economic, social sau spiritual", potrivit Preşedinţiei Federale.

Cei doi predecesori ai ei au fost şi ei cancelari federali şi au făcut parte din acelaşi partid conservator ca şi Merkel, anume Uniunea Creştin Democrată (CDU). Konrad Adenauer, primul cancelar al Republicii Federale Germania a primit distincţia în 1954, pentru integrarea economică şi politică a ţării în Europa de Vest. Helmut Kohl, care a iniţiat procesul de reunificare a Germaniei şi a forţat înlocuirea mărcii germane cu moneda euro, a fost la rândul său astfel onorat în anul 1998.

"Era celor 16 ani pierduţi?"

Albrecht von Lucke, politolog şi redactor al renumitei reviste lunare "Blätter für deutsche und internationale Politik", a declarat pentru DW că atât Adenauer, cât şi Kohl au fost siliţi în istoria postbelică a Germaniei să ia decizii politice "curajoase", independent de propriile convingeri politice sau de urmările deciziilor pe care le-au luat.

Merkel, în schimb, nu a făcut aşa ceva. Timpul în care s-a aflat în fruntea guvernului federal a fost "era celor 16 ani pierduţi". Von Lucke a continuat: "Noi tocmai începem să vedem cât de problematică este moştenirea pe care ne-a lăsat-o Angela Merkel. A i se decerna acum această distincţie este cu totul prematur. Şi nu este distincţia potrivită. În continuare nu este clar care au fost meritele şi care au fost eşecurile ei".

Politica ei de mediu şi cea privind Rusia sunt intens criticate

Criticată este pe de-o parte politica de mediu a lui Merkel, pe fundalul agravării crizei energetice. Chiar dacă ea a fost supranumită pe vremuri "cancelara climei", Germania şi-a ratat adesea obictivele de reducere a gazelor de seră în timpul mandatelor Merkel.

Dar fosta cancelară este contestată mai ales din pricina politicii sale faţă de Rusia. După atacul Rusiei asupra Ucrainei din februarie 2022, care a început imediat după ce Merkel şi-a încheiat ultimul mandat, tot mai mulţi au acuzat-o pe fosta şefă de guvern că a fost prea conciliantă în raport cu Moscova. În plus, ea este considerată principala responsabilă pentru dependenţa energetică tot mai mare a Germaniei de Rusia.

Într-una din puţinele sale apariţii publice de anul trecut, Merkel a condamnat războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, dar a luat apărarea eforturilor diplomatice pe care le-a făcut şi nu a fost dispusă să recunoască nicio eroare de politică externă. "Nu îmi voi cere scuze pentru asta", a declarat ea, privitor la propria politică în raport cu Rusia, în faţa unui public reunit la Berlin.

O cancelară puternică în vremuri schimbătoare

Dar susţinătorii politicii lui Merkel atrag mereu atenţia că politica ei faţă de Rusia nu s-a deosebit notabil de cea a altor cancelari federali de dinaintea ei, indiferent de partidul din care au făcut parte. Germania a cultivat pe o perioadă mai lungă de timp relaţii economice, energetice şi culturale mai strânse cu Rusia decât mulţi dintre aliaţii ei europeni, adesea spre nemulţumirea aliaţilor respectivi.

În timp ce unii văd în era Merkel o eră a şanselor irosite, alţii o elogiază fiindcă a apărat status quo-ul într-o perioadă a marilor schimbări. "Ea a reuşit să menţină coeziunea şi să întărească UE în vremuri turbulente", afirmă pentru DW politologul Lucas Schramm, profesor în cadrul Universităţii Ludwig-Maximilian din München.

Apariţie în public după o absenţă îndelungată

În timpul mandatelor ei, Merkel a avut de luptat cu trei provocări uriaşe la adresa UE: criza bancară, criza datoriilor şi criza refugiaţilor. În plus, Marea Britanie a ieşit din UE, într-o vreme în care SUA, conduse de preşedintele Donald Trump, îşi arătau deschis adversitatea faţă de Bruxelles. "Numeroşi şefi de stat şi de guvern europeni au declarat recent că le lipseşte Merkel, din pricina autorităţii ei în cadrul reuniunilor la vârf ale Consiliului European", a afirmat Schramm.

Dezbaterea privind moştenirea lăsată de Merkel nu s-a încheiat nici pe departe. Indiferent că a fost pe merit sau a fost pripită, decizia de a-i acorda înalta distincţie o readuce pe fosta cancelară în luminile rampei. Ea le-a evitat cât a putut în timpul cât a fost în funcţie şi le-a evitat în continuare şi după ce s-a întors în viaţa privată.