Angela Merkel, despre spaţiul Schengen şi Republica Moldova

La finalul întâlnirii cu preşedintele Traian Băsescu, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, aprecia discuţiile purtate ca fiind foarte importante.

Totuşi, declaraţiile au fost destul de laconice şi nu au fost urmate de o conferinţă de presă. La sediul Guvernului au fost îngăduite şi câteva întrebări din partea jurnaliştilor, dar fiecare cuvânt a fost bine cîntărit.

Cât priveşte admiterea României în Spaţiul Schengen, Angela Merkel a precizat că evaluarea va fi bazată pe criterii obiective şi că va fi cu siguranţă o evaluare justă, care va lua în considerare informaţiile primite de la Comisia Europeană.

Aceste precizări au contat, deoarece la Bucureşti se crease temerea că România va avea de suferit de pe urma unor percepţii negative legate de migraţia romilor şi, nu în ultimul rând, de pe urma reacţiilor capricioase ale guvernului francez.

De aceea, cancelarul Angela Merkel a ţinut să dea asigurări, aşa cum făcuse şi cu o zi înainte la Sofia, că problematica romilor nu va avea nici o influenţă asupra evaluării privitoare la admiterea în Spaţiul Schengen.

Totuşi, altceva îngrijora cu adevărat partea română. Ministrul de Justiţie, Cătălin Predoiu, atrăgea atenţia, în ajunul vizitei cancelarului german, asupra posibilităţii ca admiterea în spaţiul Schengen să fie corelată cu Mecanismul de Verificare şi Control. Or, cancelarul Germaniei a înlăturat această posibilitate, cel puţin sub aspect formal.

Cu toate acestea, Angela Merkel a vorbit atât la Palatul Victoria cât şi la Palatul Cotroceni despre necesitatea ca reformele să fie continuate, inclusiv ca o condiţie pentru ca germanii să investească mai mult în România.

Accentul pus pe tema reformei judiciare a arătat însă că Germania înţelege totuşi să privească subiectul aderării la Spaţiul Schengen în contextul mai larg al combaterii corupţiei. „Ceea ce este important pentru noi, a declarat cancelarul Angela Merkel, este să ne asigurăm că nu vor fi eliberate vize pe bază de corupţie“.

Aşadar mesajul cel mai important transmis la Bucureşti a fost că, din perspectiva Germaniei, îndeplinirea pur formală a criteriilor tehnice este importantă, dar nu şi suficientă.

În sfârşit, faptul că luni la Sofia cancelarul Angela Merkel anunţa că Bulgaria şi România vor fi evaluate separat arată o dată în plus că subiectul Schengen este privit cu o atenţie sporită.

În registrul acesta extrem de laconic, Angela Merkel a făcut şi o precizare de maximă importanţă politică cât priveşte Republica Moldova.

Se ştie că Bucureştiul a evitat de mulţi ani să semneze un tratat de frontieră cu Republica Moldova, fapt care alimentează acuzaţiile anumitor cercuri politice de la Chişinău că politicienii din România ar avea intenţii revizioniste. Nu numai comuniştii lui Voronin, ci şi o parte a taberei pro-europene a solicitat Bucureştiului să înlăture toate speculaţiile nedorite semnând tratatul de frontieră.

Este semnificativ că primul ministru Vlad Filat, în pofida liniei adopate de preşedintele interimar Mihai Ghimpu, s-a pronunţat la rândul său în favoarea tratatului. Or, marţi la Bucureşti, şeful executivului german a formulat un îndemn cât se poate de clar:

„Ştiu că se fac eforturi pentru semnarea unui tratat de frontieră de către România şi Moldova, cred că aceasta este direcţia în care trebuie să continuăm."

În acest moment ne lipseşte o evaluare a acestei vizite din perspectivă românească, deoarece mai scump la vorbă decât Angela Merkel a fost Traian Băsescu.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Ovidiu Suciu