Analiză: Românii au votat masiv anti-sistem. Vine criza?

Alegerile parlamentare de duminică mențin PSD pe primul loc, dar cu cel mai mic scor din istoria acestui partid, aproximativ 23%. Urmează AUR cu peste 17%, PNL cu 14%, USR cu 12%, SOS cu 7%, UDMR cu 6% și formațiunea lui Călin Georgescu, Partidul Oamenilor Tineri (POT), cu 6%. Progresiștii de la SENS cu un program dedicat tinerilor ajung cu greu spre 3%, iar un partid care a clonat PSD și a fost lăsat să intre în competiție cu o siglă similară, are aproape 2% din cele 9,5 milioane de voturi exprimate. 

Aritmetica dinaintea redistribuirii voturilor provenite de la partidele care nu au intrat în parlament arată că nu se poate face nicio majoritate fără PSD. Extremiștii strâng în jur de 30% și vor avea o tribună importantă pentru a-și lansa mesajele. Formațiunile așa-zise de dreapta nu vor putea forma guvernul singure, la fel cum nici PSD+PNL+UDMR nu pot reface „coaliția stabilității”. Spectrul democratic e fisurat de controversele trecutului recent și de resentimente. În plus, PSD a avut mereu în plan să-i aducă pe ascuns pe chinezi în afacerile strategice ale statului, așa cum înainte de 2004, dar și după, i-a favorizat pe ruși. 

Fragmentarea parlamentului între forțele atlantiste și cele extremiste ar putea duce la un guvern nefuncțional și la o serie de crize politice suprapuse peste marea criză economică prefigurată de inflație și anunțată de liderii Băncii Mondiale și ai Băncii Centrale Europene. Războiul din Ucraina va fi de-acum încolo pus sub lupa parlamentului de radicali, care, ajutați de tribuna parlamentului, vor putea aduce la suprafață toate noile teorii ale conspirației.

Rezultatele alegerilor parlamentare nu vin să clarifice finala prezidențialelor. PSD nu vrea să-și îndemne electoratul să voteze cu Elena Lasconi și se rușinează, totuși, să-l susțină pe Călin Georgescu. În România a existat, însă, tot timpul o mobilizare exemplară a electoratului democratic în momentele importante. 

Votul anti-sistem a fost masiv atât la parlamentare, cât și la prezidențiale, unde cei doi candidați ajunși în finală sunt reprezentanți ai celor nemulțumiți de actualul sistem politic și administrativ. Oamenii nu mai au încredere în vechii lideri și în vechiul sistem. Dacă partidele tradiționale nu înțeleg acest mesaj, riscă să devină tot mai nesemnificative. Absența reformelor politice, contraselecția practicată pe scară largă și favorizarea clientelei politice împotriva meritocrației i-a adus pe extremiști la aproape 30%. Chiar dacă nu ajung la guvernare, au deja destulă putere și vizibilitate pentru a putea face rău, dacă instituțiile statului rămân pasive. De pildă, sâmbătă, pe 30 noiembrie, aproape o sută de persoane l-au comemorat la Tîncăbești pe Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare, rămas celebru pentru violența extremă împotriva evreilor și pentru asasinatele politice din perioada interbelică. Nu a fost doar o slujbă religioasă, ci și o ceremonie în care s-a exersat salutul nazist și cei prezenți au cântat vechile cântece legionare. Diana Șoșoacă a fost și ea acolo să ducă flori pe înserat și a transmis totul pe rețelele sociale, să vadă toată lumea că îl venerează pe Căpitan. România are o legislație solidă care poate opri toate aceste manifestări periculoase, numai că magistrații fie nu-și bat prea mult capul, fie sunt și ei simpatizanți. Călin Georgescu îi consideră pe Zelea Codreanu și pe Ion Antonescu „martiri” ai poporului român, care „au făcut și fapte bune”. Parchetul General i-a deschis în 2022 un dosar penal, dar l-a închis foarte repede „din lipsă de probe”.

Instituțiile statului permit de 35 de ani astfel de comemorări. Cu 30% de parlamentari extremiști nostalgici ai legionarismului și nazismului, România ar putea intra într-o altă paradigmă, la fel ca întreaga Europă, de altfel. Mai ales că majoritatea pe care o vor face adepții democrației va fi destul de firavă și complicat de alcătuit.