1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Presiunile asupra Republicii Moldova sunt în creştere

Dora Diseri
18 februarie 2023

Ministra de Interne a Republicii Moldova, Ana Revenco, prezentă la Conferinţa de Securitate de la München, a enumerat pentru DW problemele cu care se confruntă ţara sa, în contextul războiului din Ucraina.

https://p.dw.com/p/4NgUm
Ana Revenco, ministra de Interne a Republicii Moldova
Ana Revenco, ministra de Interne a Republicii MoldovaImagine: Ondrej Deml/CTK/dpa/picture alliance

DW: Republica Moldova are un nou guvern. Are şi o nouă misiune?

Ana Revenco: Misiunea rămâne aceeaşi - să protejăm democraţia în Republica Moldova şi, de asemenea, să aducem o contribuţie la protejarea democraţiei în Europa, în lumea liberă. Dar presiunile asupra Moldovei sunt în creştere.

Republica Moldova a blocat, de exemplu, cu câteva zile în urmă, intrarea în ţară a unor suporteri de fotbal sârbi. Dumneavoastră afirmaţi că este posibil ca ei să fi fost implicaţi într-un complot sprijinit de Rusia, de răsturnare a guvernului pro-UE al Republicii Moldova. Ce fel de informaţii aveţi despre aceste comploturi sau despre aceste grupuri?

Sunt parte a războiului hibrid pe care Rusia îl orchestrează cu ajutorul oligarhilor fugari. Rusia sprijină masiv acest război hibrid în Republica Moldova de aproape un an. Ştiţi, anul trecut, pe 24 februarie, când Rusia a demarat agresiunea militară în Ucraina, s-a întâmplat un lucru similar: toate ameninţările la adresa Republicii Moldova au luat amploare. Şi vedem acum toate elementele unui război neconvenţional, care supun guvernul unor presiuni foarte mari, secătuind bugetul şi distrăgându-ne atenţia de la agenda de dezvoltare, radicalizând societatea şi determinând o masivă destabilizare.

Toate acestea sunt menite să schimbe parcursul democratic al Chişinăului, să aducă războiul în ţară şi să aducă Rusia mai aproape de zonele în care sunt concentrate trupe ale NATO. Aceasta ar însemna ca Rusia să câştige acces la spaţiu aerian mai apropiat de trupele ruse masate în regiunea Transnistreană. Aceasta ar însemna pentru Rusia şi acces la Dunăre prin portul nostru.

Conferinţa de Securitate de la München MSC l Interviu DW cu ministra de Interne a Republicii Moldova, Ana Revenco
Ana Revenco în dialog cu DW, la Conferinţa de Securitate de la MünchenImagine: Sanja Blagojevic/DW

În sfârşit, aceasta ar însemna obţinerea unui cap de pod foarte important şi o poziţie de forţă pentru negocieri cu Bruxelles-ul. În cele din urmă, aceasta ar însemna agravarea vulnerabilităţii Ucrainei. Dacă un al treilea front convenţional se va deschide la Chişinău, aceasta va deconcentra de asemenea capabilităţile de apărare ale Ucrainei. Exact acesta este impactul pe care Rusia şi-l doreşte prin aceste elemente foarte intense ale războiului hibrid pe care-l poartă şi amplifică acum în Republica Moldova.

Instrumentalizarea migraţiei, instrumentalizarea securităţii alimentare, atacarea normalităţii vieţii de zi cu zi - acestea sunt ţintele războiului hibrid pe care Rusia îl poartă. Există o propagandă foarte intensă, operaţiuni masive de dezinformare, menite să distragă populaţiei atenţia de la viaţa normală, economică, socială, culturală, să scadă încrederea populaţiei în autorităţi. Iar, din păcate, Rusia a fost capabilă să poarte acest gen de război de-a lungul celor 30 de ani scurşi de la dobândirea independenţei. Dar în ultimul an am văzut cât de intens a devenit acest război în întreaga ţară.

Şi ce puteţi face împotriva destabilizării? Cum vă puteţi apăra de acest război hibrid?

Înainte de toate avem nevoie de unitate. Unitate cu întreaga lume democratică şi cu lumea liberă. Trebuie să înţelegem că nu doar securitatea sau democraţia moldovenească sau ucraineană sunt ameninţate, ci întreaga securitate şi democraţie din Europa. Iar acest forum în care ne aflăm cu toţii azi, în care ne vom afla în următoarele două zile, ne apropie mai degrabă pe unii de alţii, ne face să stăm clar uniţi împotriva agresiunii Rusiei şi ne ajută să tragem primele învăţăminte.

Una din ele este că trebuie să ne sprijinim unii pe alţii. Republica Moldova a primit deja sprijin din partea unor state ale Uniunii Europene. Am semnat înţelegerea Frontex, care permite acum unui număr de specialişti ai Frontex să lucreze mână în mână, umăr la umăr, cu poliţia noastră de frontieră la ambele graniţe - la graniţa noastră de est, care este graniţa noastră cu războiul, dar şi la graniţa de vest, care este graniţa cu UE. Securizăm ambele graniţe şi acţionăm astfel încât să descurajăm criminalitatea transfrontalieră. Acesta este un sprijin foarte puternic pentru noi.

Concomitent, pe măsură ce vedem că aceste ameninţări câştigă în dinamică şi intensitate, având un impact puternic asupra capacităţii naţionale de rezistenţă, ne sunt necesare mai multă tehnologie, echipament, unelte speciale, pentru a veni în sprijinul eforturilor noastre curente, pe care nu doar sistemul Ministerului de Interne le depune, ci şi multe alte sisteme guvernamentale, pentru a putea rezista. Aceasta ne-ar ajuta nu doar să ne plasăm în zona rezilientă a crizei, ci să ne şi dezvoltăm. Noi am înţeles foarte bine că acele condiţii ce i-au fost puse Republicii Moldova de îndată ce a câştigat statutul de ţară candidată vor aduce numai avantaje ţării în materie de dezvoltare.

Am înţeles asta pe deplin, am elaborat mecanisme şi acţiunile sunt deja în desfăşurare. Lucrăm la legislaţie. Lucrăm la protocoale, la unelte. Dar, repet, avem nevoie de sprijin suplimentar pentru a creşte eficienţa acestor măsuri în materie de edificare a unor capabilităţi funcţionale.

Pentru că a venit vorba de sprijin din partea altor state: cum ar putea contribui, de pildă, România, vecina dumneavoastră, la protejarea independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova, cum v-ar putea sprijini pe drumul integrării europene?

România a fost întotdeauna un partener excepțional, un prieten adevărat, și toate mecanismele care astăzi funcționează în Republica Moldova și care ne permit să ne menținem cursul democratic, cursul de integrare europeană, întotdeauna au inclus și includ în continuare România.

România a fost printre primele, dacă nu chiar prima, care a răspuns nevoii Republicii Moldova atunci când ne-am pomenit față în față cu amenințările și șantajul energetic pe care l-a declanșat Rusia. Au fost și sunt în continuare o voce pentru Republica Moldova pe toate platformele europene, atunci când vorbim despre a aduce Republica Moldova în spațiul european.

România este aproape de noi și acum, când ne consolidăm capacitățile și capabilitățile în domeniul de securitate și apărare. România este aproape de Republica Moldova și contribuie şi la modul direct, dar este și o voce suplimentară atunci când vorbim despre nevoia de a diversifica piața de desfacere a produselor moldovenești. Acum, când, odată cu războiul, toate canalele spre est, desigur că nu mai sunt funcționale, noi avem nevoia de a dezvolta și a extinde piețele de desfacere.

Or, asta înseamnă însă ca economia Republicii Moldova să fie funcțională și oamenii să poată crea și investi. Asta înseamnă și locuri de muncă, asta înseamnă și venituri la buget. Or, exact asta este acum una din prioritățile guvernului nou învestit. Împreună cu componenta de securitate, pentru a ne menține și hotarele în siguranță și comunitățile și astfel să devenim şi un bun producător de securitate în regiune.

Dora Diseri expert jurnalist