Amvonul urii

Luxemburger Wort se opreşte asupra Internetului, scoţând în evidenţă rolul reţelei de platformă a instigărilor la ură. „Manifestul atentatorului norvegian, Anders Behring Breivik e accesibil pentru oricine, în reţea. Fiecare poate descoperi, la lectura acestui document, la ce argumente a recurs norvegianul spre a-şi justifica baia de sânge din cartierul guvernamental şi de pe insula Utoya. Dar e îndoielnic că oricine e, concomitent, în stare să interpreteze în mod corect aceste argumente rătăcite”, mai notează acelaşi ziar din Luxemburg.

Ziarul regretă că „nimeni nu l-a împiedicat pe Breivik să transforme world-wide-web într-un amvon virtual al urii” şi că „internetul i-a oferit lui Breivik o scenă la scară planetară pentru răspândirea confuzelor sale idei xenofobe şi anti-musulmane”.

Pornind de aici s-au înmulţit rapid glasurile celor care, inclusiv la dreapta spectrului politic, inclusiv în vestul democratic, susţin mai nou cenzurarea internetului.

Unele ziare franceze, precum le Republicain Lorrain, scot în evidenţă jena extremei drepte europene, puse, mai nou, în dificultate „de nebunia asasină din Norvegia”, după cum se exprimă textual cotidianul din Metz. „Chiar dacă îşi dă silinţa să ia distanţă de barbaria fără precedent care a avut loc în Norvegia, Frontul Naţional francez, mai scrie ziarul loren, nu poate tăgădui că împărtăşeşte obsesia identităţii naţionale proprie dementului de la Oslo”.

Tageszeitung din Berlin cere Norvegiei să se supună unui auto-interogatoriu sever. Prima din întrebările incomode care-şi aşteaptă răspunsul, scrie ziarul, „este modul în care va fi tratat pe viitor Partidul Progresului, o formaţiune populistă de dreapta, care, deloc întâmplător, a constituit ani la rând patria politică a teroristului Breivik”. Ziarul berlinez o ia peste picior pe şefa acestei grupări, care „a calificat cele petrecute drept un coşmar înspăimântător, deşi tot ea a deplâns islamizarea pe furiş a Norvegiei”.

Ziarul cehesc Dnes pune degetul pe rană, scriind că acest măcel a contrazis un mit pe cât de îndrăgit al timpurilor recente, pe atât de „periculos”. Este „un mit care ameninţa să ia proporţii în comunitatea serviciilor secrete europene, potrivit căruia tehnica din domeniul securităţii ar fi chipurile în stare să ne protejeze de terorism”. Tehnica, relevă ziarul, e o unealtă importantă, dar nu şi suficientă.

„Terorismul se înrădăcinează în societate, din mijlocul căreia se generează fulgerele încărcate de ură. În apărarea de terorism e nevoie să se rezolve acele conflicte din interiorul societăţii, care alimentează terorismul”, conchide ziarul cehesc.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Ovidiu Suciu