Moldova și importanța combaterii corupției

Această decizie este o lovitură dură dată autorităților, care au neglijat nenumărate avertizări ale partenerilor de dezvoltare privind impactul fraudelor asupra economiei.

Care este motivul acestei decizii, precum și ce ar trebui să facă în continuare guvernanții de la Chișinău, a explicat în exclusivitate pentru Deutsche Welle Alex Kremer, directorul de țară al Băncii Mondiale în Moldova.

DW: Ce a determinat Banca Mondială să ia decizia de a bloca alocarea tranșei de 45 mln. USD? Există riscul ca, din această cauză, criza din Republica Moldova să se adâncească și mai mult?

Alex Kremer: Încă din vara anului trecut Banca Mondială a avertizat Guvernul Republicii Moldova privind impactul problemelor de guvernanță în sectorul bancar asupra situației macroeconomice. Acest lucru a devenit evident în luna noiembrie, când trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank - au fost puse sub supraveghere specială de către Banca Națională și, din păcate, cele mai sumbre așteptări ale noastre s-au materializat. Din cauza că Guvernul a oferit garanții pentru aceste trei bănci falimentare, practic acesta și-a asumat responsabilitatea pentru o serie de datorii care au urmat. De aceea, noi am declarat în mod clar și deschis că este ilogic și iresponsabil din partea noastră să oferim acest suport financiar prin ‘ușa din față’, în timp ce există riscul ca banii să fie pierduți și alte datorii să fie acumulate prin ‘ușa din spate’.

Acum trei luni, am făcut recomandarea ca cele trei bănci să fie lichidate. Am considerat că, în condițiile în care aceste bănci vor fi recapitalizate, în esență acest lucru poate duce la două scenarii. Pe de o parte, există riscul ca fraudele să se repete în viitor. Pe de altă parte, există riscul ca o parte din banii aceștia să fie utilizați pentru a acoperi datoriile băncilor către persoanele care au fost de fapt implicate în fraudă. În ambele cazuri recapitalizarea ar duce la o fraudă și mai mare.

Această decizie am luat-o cu foarte multă preocupare și în același timp fiind conștienți de faptul că acest an este unul foarte dificil pentru Moldova și în special pentru cetățeni, pentru oamenii cu venituri mici. Din acest motiv, accentul pe care l-am pus noi ca instituție în ultimul an a fost pe susținerea unor sectoare sociale cum ar fi sănătatea, educația, protecția socială. Cel mai recent suport pe care l-am oferit Moldovei a fost pe data de 19 mai, când am aprobat o finanțare adițională pentru un proiect al Băncii Mondiale al cărui obiectiv este susținerea fermierilor din RM, care au fost afectați de restricțiile comerciale impuse de Federația Rusă. Această finanțare adițională în sumă de 10 ml. USD îi are ca beneficiari țintă pe fermierii mici, care au terenuri mai mici de 15 hectare. Prin susținerea fermierilor mici dorim să ne asigurăm că banii ajung la acele grupuri țintă care au cel mai mult nevoie de ei.

În concluzie, aș dori să menționez că în mod evident noi avem ca obiectiv să facem ceea ce este important și bine pentru cetățenii din RM, dar, în condițiile incertitudinii care există în sectorul bancar, la momentul dat un suport bugetar nu ar fi o decizie corectă. Acești 45 milioane de dolari vor fi disponibili doar atunci când vor fi luate acțiuni decisive pentru a soluționa problemele existente din sectorul bancar.

DW: Puteți da o apreciere a situației economice din RM? Când își va schimba poziția Banca Mondială?

Alex Kremer: Aș dori să menționez din capul locului că noi am comunicat Guvernului că riscurile din sectorul bancar trebuie eliminate prin acțiuni concrete și lichidarea acestor trei bănci. De asemenea, prin acțiuni ce ar viza o analiză a altor bănci mari din sectorul bancar. Un al doilea aspect important pe care vreau să-l menționez este faptul că costul acestor fraude ar trebui să fie reflectat în bugetul statului, deoarece este un angajament pe care Guvernul și l-a asumat atunci când a oferit garanții pentru aceste trei bănci. Doar în aceste condiții am putea dezgheța finanțarea.

În ceea ce privește situația economică a Moldovei, consider că țara nu a fost afectată doar de situația din sectorul bancar, dar și de situația economică din Rusia. Dacă situația economică din Rusia ar fi fost stabilă și ar fi înregistrat o creștere pozitivă, atunci prognozele noastre ar fi anticipat o creștere economică a Moldovei de 4% în anul 2015. O pătrime din economia națională depinde în mod direct de Rusia, fie prin canalul de remitențe, fie prin canalul de exporturi. Atât exporturile cât și remitențele au scăzut dramatic în perioada de iarnă. În plus, luând în calcul și impactul restricțiilor comerciale care au fost impuse de Federația Rusă, la această etapă prognozăm o descreștere economică de 2 %. Deși în ultimii ani am obținut progrese remarcabile în ceea ce privește reducerea sărăciei, anul acesta nu prognozăm vreun progres. Dacă situația economică se va stabiliza, anticipăm o creștere economică deja în 2016. Este important ca Guvernul de la Chișinău să stabilizeze situația din sectorul bancar și să întreprindă acțiunile necesare, astfel ca din 2016 să putem avea deja o creștere economică pozitivă.

DW: Ați menționat anterior că revitalizarea „Băncii de Economii” le-ar permite să extragă și mai mulți bani din contul contribuabililor"? Cu alte cuvinte, prin naționalizarea băncii, moldovenii pot fi furați încă odată?

Alex Kremer: După cum au menționat și autoritățile Moldovei, Banca de Economii a fost pe parcursul mai multor ani obiectul unor acțiuni frauduloase. În situația în care această bancă este naționalizată există riscul ca astfel de fraude să se producă și în viitor. În același timp, există probabilitatea că o parte din datoriile Băncii de Economii să fie datoriile companiilor sau persoanelor fizice care au fost implicate nemijlocit în realizarea fraudelor. În condițiile în care banca este recapitalizată din banii contribuabililor, există riscul ca acești bani să fie returnați în calitate de datorii către părțile care au participat la realizarea fraudelor și atunci revenim iarăși la situația în care ciclul fraudelor se va perpetua.

DW: Care va fi impactul economic dacă, în noiembrie, banii oferiți celor trei bănci de BNM sub garanția Guvernului vor trebui restituiți?

Alex Kremer: La momentul actual datoriile acestor bănci sunt acoperite de un împrumut al BNM oferit la o rată mică a dobânzii și împrumutul este de fapt garantat de Guvern. Aceasta înseamnă că în ultimele luni BNM a injectat foarte mulți bani în economia moldovenească. Și unde se duc acești bani? Probabil că o mare parte au mers pe piața valutară, motiv pentru care am observat în ultimele luni un colaps al valutei naționale. Pe termen mai lung, o parte din acești bani evident că vor ajunge în consum, fapt care va conduce la creșterea prețurilor. Prin urmare, soluționarea problemei pe această cale înseamnă o depreciere a valutei naționale pe de o parte, iar pe de altă parte – o accelerare a ratei inflației.

Cifra cea mai recentă pe care am văzut-o cu referire la rata inflației este de 8,1 %, pe când BNM își propune un plafon maxim de 6,5%. Astfel, în aceste condiții, BNM a fost nevoită să mărească rata de bază, motiv pentru care a fost dificil să mențină stabilitatea leului. Deci, vorbim despre trei aspecte de fapt: deprecierea valutei, o rată mai mare a inflației și mărirea ratei de bază. Toate acestea, puse la un loc, creează mari dificultăți pentru mediul de afaceri din țară. De aceea, recomandarea noastră a fost ca pierderile rezultate din frauda de la cele trei bănci să fie suportate de Guvern prin emiterea de obligațiuni de stat, în loc să fie injectați mai mulți bani în economie. Dobânda la aceste obligațiuni de stat trebuie să fie reflectată în bugetul național.

DW: Corupția este ceea mai mare problema a Republicii Moldova. Ce trebuie să facă Chișinăul ca să scape de acest flagel? Cum au rezolvat această problemă alte țări?

Alex Kremer: Evident că atunci când vorbim despre corupție și rezolvarea acestei probleme ne referim la o problemă pe care e mai simplu să o enunți, decât să o soluționezi. Elementele critice care ar permite soluționarea problemei corupției ar însemna un leadership și o voință politică puternică la vârful piramidei politice și o presiune democratică din partea populației. Cred că în această regiune un exemplu clasic al unei țări care a obținut progrese în lupta cu corupția este Georgia. Recent studiam experiența din sectorul energetic al Georgiei și investițiile mari care au venit în acest sector și care, ulterior, au contribuit la creșterea exporturilor de energie. În cazul Georgiei succesul l-a reprezentat un singur lucru – din clipa în care în care acest monstru al corupției a fost înfrânt, oportunitățile economice au crescut enorm.

Experiența arată că adevărata presiune în lupta cu corupția vine din partea societății. Începând cu 2009 noi observăm o creștere uluitoare a corupției în mediul de afaceri. Spre exemplu: în obținerea autorizațiilor în construcții, a licențelor și certificatelor în diverse domenii, creșterea volumului și frecvenței corupției în obținerea contractelor guvernamentale. Speranța noastră este că autoritățile Moldovei, conștientizând și realizând importanța creării locurilor de muncă și a creșterii nivelului de trai în această țară, vor întreprinde acțiuni decisive și solide în ceea ce privește lupta cu corupția.

DW: Puteți să ne dați o apreciere analitică a situației financiare regionale (România, Ucraina, Rusia), în contextul crizei UE-Grecia?

Alex Kremer: Regiunea noastră este o regiune dificilă pentru țări mici precum Moldova. Economia țării depinde în proporție de o pătrime de cea a Federației Ruse. De asemenea, aproximativ 17% din PIB-ul țării este constituit din remitențe ce provin din Rusia. Datorită crizei din acea țară, remitențele au scăzut cu 20%, adică cu 1/5 comparativ cu anul trecut. Din cauza conflictului din Ucraina, care este un alt partener important al Moldovei, volumul schimburilor comerciale cu această țară a scăzut substanțial.

Cred că putem scoate în evidență și anumite aspecte pozitive ale răspunsului Moldovei la această criză. S-a atestat o redirecționare foarte rapidă a exporturilor agricole din Moldova către UE. Această redirecționare rapidă nu este în măsură să compenseze toate dificultățile care s-au înregistrat în rezultatul stopării exporturilor către Est, dar este un factor care a contribuit semnificativ la diminuarea consecințelor negative ale situației create. Cele mai recente date arată că 60% din exporturile RM sunt destinate spre UE. În același timp, Guvernul a realizat pași importanți în ceea ce privește consolidarea părții de cheltuieli pentru ca deficitul bugetar să fie menținut în limitele admisibile. Pe termen mai lung trebuie să realizăm progrese în educație și sănătate, sub aspectul consolidării și eficientizării acestor servicii publice.

Aș conchide prin a spune că foarte multă lume în Moldova face eforturi substanțiale în vederea depășirii situației dificile curente. Ar fi o mare dezamăgire ca aceste eforturi să fie anihilate de frauda și corupția din sistemul bancar. Mesajul cheie este acela că oamenii care fac eforturi în aceste timpuri dificile nu merită să fie afectați în rezultatele lor de frauda și corupția din sectorul bancar.