Alegerile prezidențiale se repetă în România

În comunicatul oficial transmis de CCR vineri, 6 decembrie 2024, în jurul orei 15, se precizează că hotărârea a fost adoptată de unanimitatea judecătorilor Curții, în temeiul articolului 146 litera f din legea fundamentală. Se întâmplă cu două zile înaintea duminicii de 8 decembrie, în care era programat turul de balotaj al scrutinului prezidențial. Erau calificați în finală candidatul independent Călin Georgescu și reprezentanta USR Elena Lasconi, declarați câștigători de CCR după renumărarea celor 9,4 milioane de voturi exprimate în toate secțiile, în urma unor contestații punctuale.

Totul se întâmplă după ce o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării a constatat existența unui amestec străin din partea unui ”actor statal” în procesul electoral din România. Timp de câteva zile, până când doi jurnaliști, Ramona Ursu și Marco Badea, au solicitat, marți, 3 decembrie, documentele care ”să ateste legături între campania lui Călin Georgescu și regimurile de la Moscova și Beijing” și care au alertat CSAT, lucrurile au băltit și nici o instituție nu a reacționat.

Parchetul General a deschis două dosare penale in rem în cazul primului tur al alegerilor abia după desecretizarea, pe 4 decembrie, a dosarelor care arată existența a mii de conturi pe internet create special pentru influențarea opțiunii alegătorilor. Procurorii au solicitat informații de la serviciile de informații și de la autoritatea de combatere a spălării banilor, mai ales că există suspiciuni reale că unul dintre candidați, care a declarat zero cheltuieli, ar fi folosit de fapt milioane de euro pentru promovarea politică. 

A existat, ieri, și o reacție a comunității internaționale. Statele Unite și Germania au numit explicit Rusia ca fiind actorul statal care a propulsat un anume candidat, Rusia a reacționat spunând că nu face niciodată așa ceva, iar Comisia Europeană a cerut companiei care administrează platforma de social media TikTok lămuriri legate de promovarea electorală în contextul alegerilor prezidențiale din România.

Cine va conduce țara?

Argumentele care au motivat soluția pronunțată vor fi prezentate în Monitorul Oficial al României, precizează CCR, care a primit în ultimele zile mai multe cereri de anulare a alegerilor. Cu o seară înainte, Curtea anunțase că nu are nici un motiv să dea curs acestor cereri și că oricum s-a pronunțat în privința primului tur, pe care l-a validat, și că eventuale alte contestații pot fi luate în calcul exclusiv în contextul rundei finale.

Mandatul actualului președinte expiră la 21 decembrie și ”poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă”, după cum spune Legea Fundamentală, aceeași care, însă, precizează că ”Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales”. Opțiunile discutate sunt prelungirea în mod excepțional a mandatului acestuia sau validarea noului Parlament, care se reunește la cel mult 20 de zile după alegerile legislative, și, conform normelor constituționale, desemnarea în funcție interimară a celui de-al doilea om în stat, respectiv șeful Senatului.

Viitoarea dată a alegerilor prezidențiale urmează să fie decisă de guvern. 

Reacțiile candidaților

Președintele Klaus Iohannis va avea o intervenție televizată la ora 19 pe acest subiect. ”Statul român a călcat în picioare democrația”, a comentat, într-un mesaj video, Elena Lasconi. ”Duceți țara în anarhie. Ar fi trebuit să mergem mai departe cu votul. Ar fi trebuit să respectăm voința poporului român, fie că ne place sau nu, din punct de vedere legal și legitim, nouă milioane de cetățeni români atât din țară cât și din diaspora și-au exprimat prin vot preferința pentru un anumit candidat. Condamn cu tărie ce s-a întâmplat astăzi. Astăzi au distrus 35 de ani de muncă grea. Decizia CCR este ilegală, imorală și zdrobește însăși esența democrației, votul”.

Echipa de campanie a celuilalt candidat, Călin Georgescu, a anunțat o declarație de presă la ora 21.00. Era anunțat ca fiind prezent în studiourile Realitatea TV la exact aceeași oră.

O reacție a venit, pe Facebook, de la președintele PSD, premierul în exercițiu Marcel Ciolacu, care consideră că ”decizia CCR (...) este singura soluție corectă, după desecretizarea documentelor din ședința CSAT care arată că rezultatul votului românilor a fost denaturat flagrant, în urma intervenției Rusiei”. Șeful pesediștilor cere autorităților ”să arate cine sunt vinovații”, să aducă ”răspunsuri clare (...) bazate pe dovezi solide”. Ciolacu a amintit de înțelegerea semnată cu PNL, USR și UDMR pentru ”numirea noului guvern pro-european” ca ”semnal important pentru mediul economic și pentru investitorii străini”.

Alegeri în martie?

Cum mesajul oficial transmis de CCR vorbește despre anularea întregului proces electoral, cel mai probabil va fi vorba despre o reluare de la zero a tuturor procedurilor, adică strângerea de semnături, validarea candidatilor, campanie electorală. Purtătorul de cuvânt al Partidului Social Democrat, Lucian Romașcanu, a declarat la postul de televiziune Digi 24 că situația va depăși orice posibilă prelungire constituțională a mandatului actualei echipe guvernamentale. Romașcanu și senatorul PNL Daniel Fenechiu estimează că termenul pentru votarea președintelui ar putea fi martie 2025.

La Realitatea TV, liderul formațiunii AUR, George Simion, a vorbit despre ”o lovitură de stat, vor alegeri repetate pentru că nu a ieșit cine au vrut ei” și a apreciat că judecătorii CCR ”își bat joc de poporul român” pentru că ”nu există motive pentru care să se reia turul 1”. Fostul candidat la Președinție le-a cerut susținătorilor partidului să nu iasă în stradă, să nu se lăse provocați. Un apel la ”calm, unitate și maturitate” a lansat și fostul șef și candidat al liberalilor, Nicolae Ciucă.

Jandarmeria în alertă roșie

Cu toate acestea, Jandarmeria se află în stare de alertă roșie iar în București s-au organizat cinci batalioane cu un total de circa 1000 de militari pregătiți pentru intervenții în caz de nevoie. Ordinul ar putea fi transmis către unitățile din întreaga țară.

Alte invalidări în UE

În 2016, Curtea Constituțională de la Viena a decis invalidarea alegerilor prezidențiale din cauza unor nereguli în procesul de numărare a voturilor prin corespondență. Cu un an înainte, alegerile locale din Bulgaria au fost parțial anulate în baza unor acuzații de fraudă electorală, cumpărare de voturi și alte nereguli procedurale semnalate. Situația din Bulgaria s-a petrecut în unele localități din Ungaria și Franța, în anii trecuți.