Alegerile din România şi criza ucraineană

După cum reiese şi din subtitlul articolului, se fac referiri şi la neregularităţile constatate în campania electorală, motiv pentru care în ziua alegerilor formaţiunile politice reprezentate de Adrian Năstase, pe de o parte şi de Traian Băsescu pe de alta, s-au învinuit reciproc a fi încercat să influenţeze elctoratul în mod nepermis. Asociaţia ”Pro democraţia”, care a pus la dispoziţie 3300 de observatori în timpul alegerilor, a semnalat 38 de cazuri în întreaga ţară în care nu au fost respectate prevederile în vigoare. Între acestea se aminteşte, spre finele articolului că radiodifuziunea românească a cerut electoratului să se pronunţe pentru ”continuitate”. În plus unii alegători ar fi recunsocut că au primit bani în schimbul votului.

Şi în cotidianul eleveţian de limbă germană ”Neue Zürcher Zeitung” a apărut un articol intitulat ”Vot în favoarea continuităţii în România, cu subtitulul ”Un rezultat bun pentru social-democraţii lui Năstase”. O anticipare a comentatorului, care estimează în acelaşi timp că lupta pentru ocuparea celei mai înalte fucţii în stat se va desfăşura în turul doi al alegerilor pezidenţiale, în care Traian Băsescu se bucură de ”şanse intacte”. Autorul articolului critică atitudinea preşedintelui Ion Iliescu, care s-a străduit să promoveze PSD-ul în campania electorală. Dar corectitudinea, citim în ziarul care apare la Zürich nu este tocmai una din virtuţile vieţii economice şi politice de zi cu zi în România. O temă centrală a campaniei electorale a fost corupţia, iar în această privinţă, e de părere semnatarul articolului, atât social-democraţii cât şi opoziţia promit să depună eforturi pentru a o combate cu succes. Adrian Năstase atrage atenţia asupra creşterii economice înregistrate pe timpul mandatului său de premier, doar că cinci milioane de români, care trăiesc încă sub limita sărăciei, nu au beneficiat încă de acest succes al guvernării sale.

”Hamburger Morgenpost” apreciază modul în care opoziţia organizează demonstraţiile de protest contra rezultatului alegerilor prezidenţiale din Ucraina. Opoziţia împarte mâncare caldă, haine protestatarilor şi organizează transportul acestora. Şi aceasta într-o ţară în care curentul electric este întrerupt cu regularitate. Sau - se întreabă autorul articolului - în joc sunt sume mari de bani puse la dispoziţie de occident pentru înlocuirea unui preşedinte autoritar prorus cu unul prooccidental?

”Augsburger Allegemeine” salută faptul că atât demonstranţii cât şi responsabilii politici de la Kiev au ales, cel puţin deocamdată, calea evitării vărsării de sânge şi îşi exprimă speranţa ca în Ucraina să se poată desfăşura un scrutin de balotaj în condiţii normale, fără ca voturile să fie falsificate. Bine ar fi ca Juşcenko să iasă învingător, citim în ziarul din Augsburg, iar dacă ar fi să câştige Ianukovici, în mod corect, atunci şi acest rezultat va fi acceptat de occident.

Cotidianul ”Die Welt” din Berlin, atrage atenţia asupra rolului pe care îl joacă preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, în criza ucraineană. Aşa cum s-a putut vedea şi în timpul campaniei electorale, e cât se poate de limpede că Putin doreşte ca Ucraina să se apropie cât mai mult de Rusia.

”Hannoversche Allgemeine” e de părere că situaţia din Rusia va evolua în funcţie de cum se comportă preşedintele Rusiei. ”Marea necunoscută în această ecuaţie este Moscova”, avertizează cotidianul hanoveran.

La Haga ”De Volkskrant” salută succesul diplomaţiei europene. ”Conducerea rusă pare a pricepe că nu poate ţine piept amplelor acţiuni de protest din Ucraina şi că ar fi poate mai bine să se bucure în final măcar de puţină influenţă asupra Kiewului decât să o piardă de tot. Dacă lucrurile evoluează în această direcţie, atunci putem vorbi despre un succes al diplomaţiei europene", citim în ziarul olandez.