Polonia: Retorica antigermană în campania electorală

Indiferent de problemele cu care Polonia se confruntă, de la migrație la securitate, de vină este întotdeauna Berlinul. Acesta este mesajul pe care îl transmite partidul de guvernământ de la Varșovia, Lege și Justiție (PiS). Nu trece nicio zi în care cuvântul „niemcy” (nemții) să nu fie folosit într-un context negativ la televiziunea de stat poloneză.

Când Polonia a blocat pachetul UE privind migrația, la summitul european de la Granada, de săptămâna trecută, știrile televiziunii de stat au titrat timp de câteva zile „Pactul german privind migrația și solidaritatea absurd impusă”. Era o critică la adresa încercărilor Germaniei de a obține o soluție europeană pentru gestionarea afluxului de refugiați.

De ceva vreme, mass-media de stat poloneză reflectă linia guvernului și a adoptat retorica antigermană a partidului de guvernământ. Când este folosit cuvântul „german”, sensul sugerat este rău, dominator, infam și anti-polonez.

În discursurile sale electorale, liderul PiS, Jaroslaw Kaczynski, avertizează în mod expres împotriva apropierii de vecinii din Vest: „Germanii ne tratează cu condescendență”. Polonia ar trebui protejată de „sindromul Stockholm” față de Germania, „în care victima își iubește călăul”. Vizibil iritat, Kaczynski face de la microfon, în aparițiile sale de campanie, trimiteri fără perdea la perioada nazistă, în care, în 1939, Polonia avea să devină prima victimă a celui de-al Doilea Război Mondial, început de regimul lui Hitler: „Germania nu este o putere mondială, este doar o putere regională puternică! Dar Berlinul și-ar dori foarte mult să fie din nou o putere mondială".

Cea mai murdară campanie electorală

Miilor de suporteri PiS, Kaczynski le oferă și o scurtă lecție de istorie recentă: să-și amintească de 1989, anul schimbării în Europa, când au căzut regimurile comuniste și zidul Berlinului.

În Polonia, primul guvern postcomunist a fost instalat în august 1989. „Cum ne-au primit nemții în Europa?” întreabă liderul PiS - și tot el răspunde: „Nu au vrut să ne recunoască granițele și nu au vrut să audă de cereri de reparații pentru cel de-al Doilea Război Mondial!”. Cine nu crede, își justifică Kaczynski vorbele, să citească memoriile cancelarului de atunci, Helmut Kohl.

„Aceasta este cea mai murdară campanie electorală pe care a avut-o vreodată Polonia”, observă David Gregosz, șeful filialei din Varșovia a Fundației Konrad Adenauer (KAS), afiliată CDU. Pe parcursul campaniei electorale, guvernul polonez și-a atacat „obsesiv, din motive de competiție politică internă, proprii parteneri precum Germania și Ucraina”. Se pune chiar problema „cum va reveni guvernul PiS la o cooperare pragmatică cu vecinii săi, în cazul în care chiar vor câștiga alegerile”.

Tusk este un „trădător”, un „piton”, un „agent german”

Ținta cea mai frecventă a atacurilor PiS, alături de Germania, este Donald Tusk, liderul opoziției și principal adversar al lui Kaczynski. Politicianul liberal, fost prim-ministru, este considerat progerman. În 2014 a fost ales președinte al Consiliului European cu sprijinul cancelarei creștin-democrate de la Berlin, Angela Merkel. De atunci, a fost denigrat de Kaczynski și de partenerii politici ai acestuia, fiind constant numit „trădător”, „agent german” și „marionetă a germanilor”.

La o apariție publică recentă, premierul Mateusz Morawiecki l-a numit pe Tusk „cel mai mare dăunător din politica poloneză” și l-a comparat cu pitonul constrictor: „Îmbrățișează pentru a sugruma”. Partidul condus de Tusk, Platforma Cetățenilor (PO), este și el defăimat drept „sectă”. Mesajul transmis de PiS este că Tusk reprezintă în primul rând interesele germane, mai ales în legătură cu problema migrației. Liberalul este, într-adevăr, susținător al unei soluții europene, asemeni Germaniei. Publicului său, Morawiecki îi face următoarea traducere: „Tusk vrea să ajute Berlinul să inunde Polonia cu invadatori ilegali”.

Relații reci, iritări încinse

Berlinul nu a răspuns încă provocărilor de la Varșovia. Retorica antigermană a fost ignorată, iar contactele guvernamentale au fost reduse la minimul necesar. Nu au existat vizite oficiale de multe luni. Cancelarul social-democrat Olaf Scholz a rupt, însă, de curând, tăcerea.

Contextul a fost recentul scandal de corupție de la mai multe consulate poloneze din Africa, unde ar fi fost emise, contra cost, zeci de mii de vize UE care le-ar fi permis imigranților să călătorească în Polonia și de acolo mai departe în Germania. Scholz a criticat numărul tot mai mare de refugiați ajunși la granița germano-polonă. Cancelarul a recomandat ca oricine ajunge în Polonia să fie înregistrat acolo și să i se acorde procedurile de azil. În replică, Varșovia l-a acuzat pe Scholz că este „insolent” și că „interferează în campania electorală poloneză”.

David Gregosz, de la biroul KAS din Varșovia, critică guvernul federal pentru suspendarea dialogului. A vorbi cu polonezi nu este ușor, dar a nu menține deloc contactul este o greșeală. „Atitudinea guvernului german este neproductivă”, spune Gregosz, mai ales că „nu există niciun efort politic vizibil pentru îmbunătățirea relației bilaterale actuale”. Nu poți ajunge nicăieri cu dezinteres și aroganță.

Experții se tem că lucrurile pot merge și mai rău

Liderul PiS Kaczynski a fost văzut ca forța motrice a partidului său ani de zile. Nu și-a ascuns niciodată poziția antigermană și a cerut întotdeauna socoteală Berlinului. Oamenii din jurul lui gândesc la fel și speră (iar uneori chiar reușesc) să adune capital electoral din cererile de despăgubiri adresate Germaniei. Sprijinul pentru aceste cereri este acum în creștere în societatea poloneză. Iar sentimentul antigerman poate atrage cu siguranță voturi, spune David Gregosz de la KAS. „Aproximativ cinci până la șapte la sută dintre alegători se așteaptă la această retorică de la PiS; pentru ceilalți nu contează, dar nici nu îi deranjează”.

Barometrul germano-polonez - un sondaj reprezentativ realizat constant în ultimii 20 de ani - arată că retorica antigermană are un impact real asupra societății. „Din ce în ce mai mulți polonezi evaluează negativ evoluțiile din Germania, precum și starea relațiilor bilaterale”, explică Agnieszka Lada, autoarea barometrului. În 2020, 72% dintre polonezi au evaluat relația cu Germania ca fiind bună și doar 19% ca fiind proastă. În 2023, doar 47% mai cred că lucrurile merg bine, în vreme ce 39% cred că raporturile dintre cei doi vecini s-au înrăutățit.

„Rezultatul alegerilor va determina, de asemenea, cât de mult va afecta retorica antigermană pe termen lung relațiile dintre cele două țări”, estimează Kai Olaf Lang, expert în Polonia la Fundația pentru Știință și Politică (SWP). Dacă Tusk ar deveni prim-ministru nu s-ar declanșa neapărat o idilă, dar „ar fi posibil un nou început și o dezbatere mai obiectivă”. Mai întâi, însă, vor trebui adunate cioburile.

În cazul în care PiS rămâne la putere, „aerul va deveni mult mai greu respirabil pentru relația bilaterală”, spune Lang. Politologul Gregosz se teme chiar că „relațiile germano-polone nu au atins încă punctul cel mai de jos”.