Alegeri în Moldova: Schimbarea este posibilă!

În turul doi s-au clasat socialistul pro-rus Ion Ceban (40,97%) și pro-europeanul Andrei Năstase (32,12%).

Chișinăuienii i-au luat, prin vot, primăria Silviei Radu (clasată pe locul trei cu 17,65%) – propulsată în funcția de primar interimar ca urmare a unor jonglerii politice coordonate, spun analiștii politici, de Partidul Democrat. Silvia Radu s-a înscris în cursa electorală în calitate de „candidat independent”, dar a fost sprijinită masiv de mașinăria mediatică și administrativă a democraților.

Detestați, dar vor control absolut prin strategii nocturne

Alegerile anticipate de la Chișinău și Bălți au fost provocate de foștii primari Dorin Chirtoacă și Renato Usatîi, care au demisionat după ce s-au pomenit cu dosare penale, în februarie 2018. Chirtoacă a fost suspendat la solicitarea procurorilor, iar Usatîi a reușit să fugă la Moscova după ce autoritățile moldovene l-au dat în urmărire generală. Schema PD, spuneau cei doi ex-primari, era să preia controlul asupra celor două primării, prin interpuși ademeniți prin corupție și șantaj și propulsați în funcții de primari interimari. Schema a reușit la Chișinău. După ce a fost ținut câteva luni prin subsolurile CNA și în arest la domiciliu, liberalul Nistor Grozavu, pe atunci viceprimar de Chișinău, a fost îmblânzit de guvernare și a revenit în funcție la Primărie. La 6 noiembrie 2017, acesta a propus-o, subit, pe Silvia Radu în funcția de primar interimar, iar el s-a retras din funcția de viceprimar (funcție cedată lui Ruslan Codreanu, exponent al PPEM – partid care asistă PD-ul la guvernare). În lunile următoare, noul primar interimar a demis toți liberalii necooperanți din Primărie, și-a amenajat biroul, de Crăciun a adus un brad mare din Ucraina pe care, la Chișinău, l-a dat la foc, pentru că a ajuns fără ramuri… În paralel, holdingul mediatic al PD a făcut-o ostentativ de vizibilă. Numai că la 6 februarie 2018, înțelegând că puterea, care controlează justiția, îl va ține suspendat până la sfârșitul mandatului, Dorin Chirtoacă a demisionat, provocând alegeri locale anticipate. La fel s-a întâmplat și la Bălți.

Legal, puterea, detestată potrivit sondajelor, nu mai avea cum să evite alegerile anticipate. Scrutinul a fost stabilit pentru 20 mai. Oficial, PD nu și-a înaintat candidați la aceste alegeri. Silvia Radu a candidat independent, dar a beneficiat de un sprijin masiv din partea puterii. Sondajele o creditau cu șanse mari de a accede în turul doi împreună cu socialistul Ion Ceban. Rezultatele alegerilor au arătat, însă, altceva. În pofida concurenților-sateliți, aruncați de putere în cursa electorală pentru a dispersa electoratul candidatului anti-sistem Andrei Năstase, lider PPDA (susținut și de Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu, dar și de Partidul Liberal-Democrat), Năstase a ajuns în turul doi. Pe 3 iunie, acesta îl va confrunta pe candidatul socialiștilor Ion Ceban.

Care sunt șansele candidaților?

Ca să înțelegem care poate fi tabloul post-electoral în turul doi, mai sunt necesare câteva detalii relevante: a) istoricul alegerilor din anii trecuți, pentru a înțelege cum se mobilizează electoratul în turul doi; b) structura completă a votului de duminică, 20 mai, pentru a vedea cum se vor repartiza, geopolitic, voturile în turul doi.

În trecut au luptat pentru funcția de primar de Chișinău mai mulți lideri pro-ruși, inclusiv actualul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon (a pierdut alegerile în 2011, fiind învins de Dorin Chirtoacă), dar și actuala președintă a socialiștilor Zinaida Greceanîi (care a pierdut alegerile în 2015, fiind învinsă tot de Dorin Chirtoacă). De fiecare dată candidații pro-ruși au pierdut în turul doi, după ce, ca și acum, în turul întâi au adunat cele mai multe voturi. Este relevant și eșecul socialiștilor din noiembrie 2017, când au încercat să-l demită pe Chirtoacă prin referendum, dar alegătorii au boicotat plebiscitul.

În turul întâi, dreapta pro-europeană este dispersată. Sunt aruncați „în teren” numeroși candidați-sateliți care rup bucăți mici de electorat. Bunăoară, la alegerile de duminică au concurat 3 candidați unioniști. Asta în condițiile în care, conform sondajelor, segmentul unioniștilor la nivel de țară nu depășește 24%. Pe stânga, mutările par a fi bine coordonate. Rar se întâmplă ca pe acest segment să apară mai mult de un candidat. Prin urmare, de regulă, în turul doi, candidatul pro-european adună toate voturile candidaților eșuați, în timp ce candidatul pro-rus rămâne, practic, cu același număr de voturi obținut în turul întâi.

Iată cum s-au repartizat voturile în turul întâi, la alegerile de duminică, 20 mai:

Ion Ceban - 40,97%

Andrei Năstase - 32,12%

Silvia Radu - 17,65%

Constantin Codreanu - 4,55%

Valeriu Munteanu - 3,61%

Vasile Costiuc - 0,23%

Alexandr Roșco - 0,2%

Valeriu Strătilă - 0,19%

Alexandra Can - 0,17%

Alexandru Mîțu - 0,17%

Maxim Braila - 0,15%

Voturile adunate de unioniștii Codreanu, Munteanu, Can și, cel mai probabil, Costiuc, vor merge, în turul doi, spre Andrei Năstase. De altfel, liberalul Munteanu și Partidul Unității Naționale, care l-a înaintat pe Codreanu, deja și-au exprimat „sprijinul necondiționat” pentru Năstase în turul doi. De asemenea, Năstase poate miza pe cea mai mare parte din voturile adunate de Silvia Radu, chiar și în lipsa unui apel (care întârzie să apară) în acest sens din partea fostului candidat independent.

Socialiștii au pierdut la Bălți din primul tur

La Bălți, „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatîi, le-a stricat combinația atât socialiștilor, cât și guvernării controlate de PD. Candidatul „PN”, Nikolai Grigorişin, a învins din primul tur cu peste 60% din voturi. Canditatul PSRM, Alexandr Usatîi a adunat 19%. Candidatul „PN” a învins din primul tur după ce luni la rând media controlată de PD și PSRM și-au unit forțele în încercarea de a arăta cât de prost a administrat liderul „PN” orașul în ultimii ani. În acest sens, a fost provocată chiar și „o criză a gunoiului” prin blocajele impuse de Consiliul Municipal Bălți, pe care democrații au încercat să și-l subordoneze: săptămâni la rând gunoiul nu a fost evacuat din curțile blocurilor, pentru ca, în cele din urmă premierul Pavel Filip, fruntaș PD, să trimită autospecialele de la Chișinău pentru a evacua gunoiul de la Bălți. Bineînțeles, întreaga procedură de „salvare” a locuitorilor din Bălți de sub gunoi a fost intens mediatizată de presa controlată de PD și PSRM.

Capcana întinsă de Ceban lui Năstase

Socialistul Ion Ceban pare conștient că un vot geopolitic în turul doi la Chișinău îl dezavantajează. Majoritatea locuitorilor capitalei sunt pro-europeni, fapt confirmat de sondaje și de rezultatele tuturor alegerilor de până acum. Prin urmare, Ceban încearcă să-l atragă pe Năstase pe un teren care îi convine mai mult: „Să ne axăm în exclusivitate pe problemele municipiului Chișinău, lăsând la o parte factorul politic, geopolitic”, i-a propus socialistul candidatului dreptei pro-europene. „Eu voi continua să comunic cu oamenii!”, i-a răspuns Andrei Năstase.

Turul doi al alegerilor locale va avea loc duminică, 3 iunie. În acest scrutin, rata de participare nu mai contează, iar fotoliul de primar va fi ocupat de candidatul care va aduna cele mai multe voturi. În cazul în care concurenții obțin același procentaj, se consideră ales candidatul care a acumulat mai multe voturi în primul tur.

Primarul de Chișinău care va fi ales la 3 iunie, va deține funcția doar un an, până la alegerile locale generale din 2019. Miza acestui scrutin este, totuși, uriașă, având în vedere tendința guvernării, dirijate de PD, de a controla teritoriul în perspectiva alegerilor parlamentare din toamna acestui an. Acest scrutin se va desfășura în baza contestatului sistem electoral mixt, votat în 2017, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția, de către PD, PSRM, cu ajutorul popular-europenilor lui Iurie Leancă. Sistemul electoral mixt este, potrivit analiștilor politici de la Chișinău, singura modalitate prin care detestatul PD își poate propulsa exponenți în viitorul Legislativ.