Poker politic fără Angela Merkel

Armin Laschet vrea să îi succeadă colegei sale din Partidul Creștin-Democrat, Angela Merkel, în funcţia de cancelar. Prim-ministrul Renaniei de Nord-Westfalia, cel mai populat land german (18 milioane de locuitori), reprezintă un stil politic similar, mizând pe moderație în loc de confruntare. Laschet are ”tot respectul pentru realizările de o viață ale cancelarei”. 

În vârstă de 60 de ani, șeful Uniunii Creștin-Democrate a amintit la postul public de televiziune ARD de cele patru ”crize mondiale” cărora Angela Merkel a trebuit să le facă față: ”Criza refugiaților, criza datoriilor europene, criza financiară mondială și pandemia”. 

Nu mai departe de luna februarie, aproape nimeni nu s-ar fi gândit că Uniunea Creștin-Democrată (CDU) ar putea pierde cancelaria după 16 ani de mandat ai Angelei Merkel. Sondajele arătau că CDU și filiala sa bavareză CSU au o cotă de popularitate de 34%, net superioară celei a Verzilor (21%). Trei luni mai târziu, situația s-a schimbat și partidul ecologist devansează CDU/CSU cu trei puncte procentuale - 26:23.

Foarte probabil această rapidă schimbare de situație a fost favorizată de lupta între Armin Laschet și Markus Söder, șeful creștin-socialilor bavarezi, în vederea desemnării candidatului conservator la funcția de cancelar.

S-a impus Armin Laschet, potrivit căruia pentru a fi cancelar al Republicii Federale, trebuie să ai o convingere fundamentală. Pentru a recâștiga electorat, Laschet mai are la dispoziție patru luni până la alegerile pentru Bundestag din 26 septembrie.

Contracandidata lui Laschet este Annalena Baerbock. ”Bineînțeles că este ceva foarte special să conduci cea mai mare țară industrializată din Europa”, a spus reprezentanta Partidului Verzilor într-o emisiune televizată.  

Faptul că, spre deosebire de candidatul Uniunii la funcția de cancelar, ea nu are experiență guvernamentală, nu este un dezavantaj, spune Baerbock. ”Ce înseamnă experiența?”, se întreabă politiciana ecologistă. ”Cred că este important, mai ales în aceste vremuri, să ai experiență de viață”. Să știi, de pildă, cum este să stai acasă cu copiii mici timp de un an.

În vârstă de 40 de ani, mamă a doi copii, Baerbock face evident aluzie la consecințele pandemiei și implicit la situația ei familială. Potrivit liderei ecologiste, ”experiența politică nu înseamnă doar experiență guvernamentală”. Într-un interviu acordat DW, politologul Oskar Niedermayer, de la Universitatea Liberă din Berlin, consideră că este posibil ca Baerbock, propunerea Verzilor la funcția de cancelar, să câștige capital politic tocmai datorită presupusului ei dezavantaj. În ochii multor alegători, ea întruchipează ”noul”, cu alte cuvinte, un ”nou început”. 

În străinătate, pe de altă parte, lipsa de experiență guvernamentală a lui Baerbock este văzută mai degrabă ca un dezavantaj, suspectează Niedermayer. Cineva precum Olaf Scholz, candidatul SPD la funcția de cancelar și actualul ministru german de finanțe, ”care este cunoscut de ani de zile în negocierile internaționale”, ar fi mai ușor de evaluat. De altfel, Scholz mizează pe acest presupus avantaj. ”Politica mondială, politica europeană, politica pentru Germania trebuie să fie reunite. Oricine dorește să conducă guvernul, nu trebuie să se teamă să își asume rolul de conducere”. 

Șansele de reușită ale SPD în ceea ce privește cancelaria sunt însă modeste, sondajele indicând o cotă electorală de cel mult 15% pentru social-democrații germani. Dacă va rămâne la guvernare după opt ani alături de Merkel, SPD va avea probabil statutul de partener de coaliție junior, cel mai probabil într-o alianță de tip semafor, cu Verzii și Partidul Liberal Democrat (FDP).

Pe fondul ascensiunii partidului ecologist, un guvern federal condus de Verzi, alături de Social-Democrați și Partidul Stângii, este cel puțin matematic posibil. 

Stângiștii visează la un guvern verde-roșu-roșu

Politica externă și de securitate este văzută ca un obstacol aproape insurmontabil. Ceea ce Verzii doreau în anii 1980, respectiv dizolvarea Alianței Nord-Atlantice (NATO), stânga încă se străduiește să obțină. Cu toate acestea, Janine Wissler, co-președinte al stângii radicale (Die Linke), nu vede obstacole insurmontabile în calea unei coaliții verde-roșu-roșu.

Aceasta a remarcat ”cu plăcere și interes” că cei mai mulți deputați ai Verzilor au votat împotriva prelungirii misiunii Bundeswehr (armata federală) în Afganistan. Iar în rândul SPD există o ”opoziție clară” față de utilizarea dronelor armate.

Însă Wissler știe și că, spre deosebire de Stânga, niciunul dintre cele două partide nu se opune, în principiu, prezenței soldaților germani în străinătate. ”Vrem să punem capăt misiunilor Bundeswehr, asta face parte din programul nostru de bază”.

Politologul Oskar Niedermayer crede că Verzii s-ar putea alia cu Stânga, dacă aceasta poate asigura poziția cancelarului ecologist. 

Deși diferențele de idei în materie de politică externă și de securitate reprezintă ”cel mai mare obstacol” în calea unei coaliții, Niedermayer nu are nicio îndoială că reprezentanți din toate cele trei partide lucrează deja la ”găsirea unor linii de compromis”. 

Liderul FDP Christian Lindner, ”niciodată mai motivat ca acum”

Christian Lindner, liderul Partidului Liberal Democrat (FDP), este îngrijorat de intențiile Verzilor. ”Se va lăsa doamna Baerbock aleasă în funcția de cancelar de către stânga?”, întreaba acesta la mijlocul lunii mai, în cadrul unei întruniri a liberalilor. 

În același timp, încurajat de sondaje, unde FDP este cotat cu peste 10 procente, Lindner a transmis disponibilitatea partidului său de a face parte din următorul guvern federal: ”Niciodată nu am fost mai motivat ca acum să redau FDP-ului responsabilitatea modelării aceastei țări”. Așa cum s-a întâmplat timp de aproape cinci decenii, între 1949 și 2013.

”Vrem ca Germania să devină mai modernă, mai digitală și mai liberă. Am încredere în oameni”, subliniază Lindner, care în 2017 a ratat șansa de a participa la guvernare într-o așa-numită coaliție Jamaica (negru-verde-galben), alături de CDU/CSU și Verzi. Următoarea ocazie ar putea apărea în septembrie, în cazul în care nu va fi posibilă o coaliție negru-verde sau verde-negru, pe modelul din Austria, unde cancelarul Sebastian Kurz guvernează alături de ecologiști.

În acest moment, aproape totul indică faptul că, după un deceniu și jumătate sub conducerea Angelei Merkel, Germania va intra într-o nouă eră politică, în concordanță cu dorința de schimbare a populației, după cum relevă un studiu recent al Fundației Bertelsmann. 

Potrivit investigației, aproximativ 62% dintre respondenți cred că ar fi bine ca guvernul să se schimbe. ”Acestea sunt cele mai mari cifre de la începutul anilor 1990, când a fost pusă pentru prima dată această întrebare”, a explicat directorul studiului, Robert Vehrkamp.