Alegerea președintelui prin vot direct – o incertitudine

La 4 martie 2016, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a restabilit dreptul cetăţenilor de a-şi alege preşedintele, după ce, în ultimii 16 ani, șeful statului a fost ales de Parlament, în baza unor „târguri”, cu 61 de voturi din totalul de 101. După hotărârea Curții Constituționale din 4 martie, Parlamentul urma să modifice Legea Supremă, astfel încât procedura de alegere a șefului statului de către popor să fie prevăzută expres. Deși a fixat data alegerilor prezidențiale, Parlamentul nu s-a grăbit să modifice Constituția, ceea ce alimentează supoziția că actuala guvernare ar trage de timp pentru a alege următorul președinte tot în Parlament, mai ales că are suficiente voturi pentru aceasta. Mai mult, există voci care spun că cel ce ar urma să ajungă președinte pe această cale ar fi controversatul oligarh Vlad Plahotniuc, prim-vicepreședinte PD, despre care se spune că ar controla actuala majoritatea parlamentară și Guvernul – personaj politic cu cel mai mare anti-rating din Moldova (99% potrivit sondajelor).

Opinii pro și contra

Fostul judecător al Curții Constituționale, doctorul în drept constituțional Nicolae Osmochescu, a menționat pentru DW că un astfel de scenariu este aproape neverosimil și că hotărârea Curții Constituționale din 4 martie 2016 trebuie aplicată indiferent dacă a fost sau nu modificat textul Constituției.

Un alt doctor în drept constituțional, Alexandru Arseni, susține contrariul. Potrivit lui, următorul președinte nu va fi ales prin vot direct de către cetățeni, ci va fi ales de către Parlament (așa cum prevede acum Constituția). „De ce s-au făcut aceste mutări cu deputați dintr-un partid în altul? Ca să aibă o majoritate parlamentară care să aleagă președintele”, a argumentat Arseni. Totuși, el crede că în acest caz candidatul puterii la Președinție nu va fi Vlad Plahotniuc, ci ex-premierul Iurie Leancă, lider al Partidului Popular European din Moldova, care a intrat recent în parteneriat cu guvernarea.

Plahotniuc neagă existența unui scenariu subteran

Într-un interviu acordat la mijlocul lunii iunie 2016 ziarului „Timpul”, care apare la Chișinău, oligarhul Vlad Plahotniuc a menționat că „alegerile prezidențiale vor avea loc și nu este niciun motiv să fie altfel, iar poporul își va alege președintele pentru prima dată în mod direct, așa cum este normal. Iar cei care lansează zvonul că acestea nu vor avea loc, sunt noii eroi politici care s-au speriat de competiția electorală”. Deși anterior liderii PD au spus că vor comunica numele candidatului puterii la alegerile prezidențiale din 30 octombrie înainte de încheierea sesiunii de vară a Parlamentului, deputații au plecat în vacanță fără a anunța vreun nume.

Se formează un pol puternic pro-european și anti-oligarhic

De partea cealaltă, trei partide pro-europene: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidul Politic „Demnitate și Adevăr” și Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) au anunțat că vor face front comun la alegerile prezidențiale din 30 octombrie curent. Liderii celor trei partide: Maia Sandu, Andrei Năstase și Viorel Cibotaru, au semnat, săptămâna aceasta, o declarație în acest sens. Numai că, deocamdată, nu se știe cine va fi candidatul comun al celor trei formațiuni la alegerile prezidențiale. S-a precizat doar că va fi ori Maia Sandu, ori Andrei Năstase. Potrivit liderilor celor trei partide, alegerile prezidențiale din 30 octombrie reprezintă o oportunitate de spargere a actualului sistem corupt, antidemocratic și antipopular: „Suntem deciși să facem front comun și să folosim această oportunitate în cel mai responsabil mod posibil. Conștienți de riscurile pe care le comportă participarea la scrutin a opoziției antioligarhice cu mai mulți candidați și pentru a preveni accederea și menținerea la putere a forțelor străine intereselor Republicii Moldova, decizia definitivă privind candidatul comun la funcția de președinte, selectat dintre Maia Sandu și Andrei Năstase, se va lua la momentul oportun, în strictă conformitate cu legea electorală, iar opinia cetățenilor în identificarea acestui candidat va fi decisivă”, se arată în declarația comună. Semnatarii acesteia s-au arătat dezamăgiți de faptul că liderul Partidului Popular European din Moldova, Iurie Leancă, a preferat în ultimul moment să părăsească discuțiile privind desemnarea unui candidat comun al opoziției și a semnat un parteneriat cu actuala guvernare.

Secretarul general al PPEM, Mihai Căpățînă, a precizat că formațiunea a decis să meargă în alegeri cu propriul candidat (IurieLeancă) și nu vrea să se alinieze „trepădușilor politici”.

„Obiectivul principal este să nu admitem ca Președinția să fie câștigată de persoane din actu-ala guvernare. Mă refer atât la candidații oficiali ai partidelor de la putere, dar şi la candidatul PSRM care discută, din câte cunoaștem, cu guvernarea”, a menționat Maia Sandu. Mai mult, ea l-a îndemnat pe liderul „PartiduluiNostru”, Renato Usatîi (pro-rus), să propună un candidat din partea formațiunii pentru funcția de președinte: „Usatîi ar face bine să vină cu propriul candidat la alegerile prezidențiale. Tot anunță că deja a identificat candidatul, dar vedem că nu-l afișează. Dacă ar înainta propriul candidat, atunci ar rupe voturi de la Igor Dodon care are înțelegeri cu Vlad Plahotniuc”, a menționat liderul PAS.

Supoziția este susținută și de Angela Grămadă, președinta think thank-ul Experts for Security and Global Affairs. Ea susține că Partidul Democrat și cel al Socialiștilor ar avea o înțelegere privind alegerile prezidențiale, care i-ar asigura PD-ului rămânerea la guvernare până în 2018.

Oficial, campania electorală pentru alegerea președintelui Republicii Moldova va începe pe 31 august curent.