Air Schengen, un pas spre libera circulație completă în UE

România și Bulgaria devin, începând de la miezul nopții de duminică 31 martie 2024 (ora 0:00), parte din spațiul Schengen, zona de liberă circulație în interiorul căreia se mișcă fără controale de frontieră 400 de milioane de cetățeni europeni. Într-o primă etapă, cooptarea celor două state - membre ale Uniunii Europene din 2007 - se face doar pentru legăturile aeriene și navale.

La punctele de graniță terestră vor fi în continuare prezentate documentele de călătorie. Această situație se datorează dreptului de veto exercitat de Austria. Guvernul de la Viena, controlat de conservatori, a fost refractar admiterii celor două țări, pe motiv că sistemul Schengen este defect și permite intrarea în spațiul comun a unui număr prea mare de migranți ilegali. După mai multe luni de blocaj, autoritățile austriece au acceptat închiderea sistemului de control pentru călătorii care folosesc avioane, vase de croazieră sau feriboturi. Negocierile de aderare a României și Bulgariei durează de 12 ani iar instituțiile europene au precizat în repetate rânduri că România îndeplinește toate criteriile tehnic impuse pentru admiterea în zona de liberă circulație.

"Avem un plan foarte clar în timp și spațiu pentru ca până la sfârșitul anului să intrăm în spațiul Schengen terestru", a declarat premierul Marcel Ciolacu, vineri, 29 martie, la inaugurarea terminalului Schengen al aeroportului Traian Vuia din Timișoara.

În prezent, spațiul Schengen (creat în 1995 de Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos în baza unei înțelegeri convenite cu zece ani mai devreme) cuprinde 27 de state, dintre care patru nu fac parte din Uniunea Europeană (Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein).

Ce se schimbă

Persoanele de peste 18 ani care vor călători către sau dinspre un stat Schengen nu vor mai fi oprite pentru controale la punctele de trecere a frontierei, ci doar la filtrul de securitate, unde li se va solicita să prezinte documentul de îmbarcare și, posibil, cel de identitate. Controale aleatorii ale actelor de călătorie pot continua în aeroporturi și după data intrării oficiale în zona Schengen. Practic, autoritățile de frontieră vor putea solicita actele persoanelor considerate suspecte, pe care le vor verifica, apoi, în bazele de date ale sistemului informatic comun.

Nici părinții însoțiți de copii nu vor mai fi nevoiți să treacă prin controalele Poliției de Frontieră. Nu vor mai fi obligați să prezinte actele de călătorie ale lor și ale copiilor dar trebuie să le aibă asupra lor pentru eventualitatea unor controale inopinate. Este vorba despre acordul notarial al unuia dintre părinți, dacă acesta nu este prezent, sau sentința judecătorească, în situația unui custode unic.

În cazul în care minorul călătorește cu un alt adult, acesta trebuie să aibă acordul autentificat notarial al ambilor părinți, la fel și copiii neînsoțiți care au împlinit 16 ani.

Minorii care se deplasează la studii, concursuri sau tratament medical trebuie să aibă asupra lor dovada scopului declarat al călătoriei și declarația autentificată prin care unul dintre părinți își dă acordul pentru călătorie. Când se deplasează la domiciliu sau reședință, minorul trebuie să prezinte și dovada, indiferent dacă este singur sau însoțit. Declarațiile autentificate pot fi obținute, în străinătate, la misiunile diplomatice sau consulare ale României.

Începând de duminică, România va putea emite vize Schengen. Pentru cetățenii non-UE, sejururile în Bulgaria și România vor fi de acum considerate timp petrecut în spațiul Schengen și nu pot depăși 90 de zile din 180 de zile.

Fluidizare aeriană, probleme la Marea Neagră

În România sunt 17 aeroporturi de pe care se operează zboruri către destinații din spațiul Schengen. Pe aeroportul Henri Coandă, cel mai mare din țară, care deservește capitala București, din cele 57 de porți de îmbarcare, 43 vor fi folosite pentru curse în zona de liberă circulație.

Pe de altă parte, publicația Context.ro și ziarul Libertatea notează că sistemul de supraveghere a coastei Mării Negre nu are întreținerea (sau mentenanța) asigurată, cu câteva zile înainte ca România să fie admisă în zona Schengen maritimă. Securizarea graniței de la Marea Neagră s-a făcut cu o investiție care a presupus inclusiv o contribuție europeană prin programul PHARE de aproape 25 de milioane de euro. Tehnica, însă, nu a funcționat niciodată la capacitatea preconizată iar procesul de retehnologizare a fost tergiversat de contestațiile depuse de cei care au participat la licitația pentru participarea la operațiune. "În următoarea perioadă vor fi investiții de miliarde de euro în portul Constanța și în porturile de la Dunăre", a promis premierul Ciolacu, vineri, la Timișoara.