Agresivitatea Rusiei, o preocupare majoră de securitate

Vladimir Putin se pregătește să rămână la conducerea Rusiei pentru totdeauna, organizând în data de 1 iulie 2020 un referendum de modificare a constituției. Principala schimbare este permisiunea oferită de noua lege fundamentală actualului președinte de a fi ales pentru încă două mandate de câte șase ani fiecare.

Liderul rus se află la putere de 20 de ani, fiind tot mai contestat în ultima perioadă. Popularitatea lui a atins cel mai scăzut nivel de când e președinte, unul de 59%. Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre ruși sunt de partea sa, ceea ce va face ca referendumul pentru modificarea constituției să fie validat.

Ca orice dictator care se respectă, Vladimir Putin, fiind în campanie de promovare pentru referendum, a decis să rescrie istoria. Astfel, folosindu-se de prilejul împlinirii a 75 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, președintele rus a publicat un lung eseu în data de 18 iunie în care vine cu propria versiune asupra Pactului Ribbentrop-Molotov, alianța militară dintre Germania nazistă și Rusia comunistă.

Putin dă vina pe Marea Britanie care, în urma acordului de la München din 1938, semnat de Franța, Regatul Unit, Germania și Italia, prin care o parte din Cehoslovacia i-a fost oferită lui Hitler, Stalin a rămas izolat, fiind obligat să facă o înțelegere cu liderul nazist.

În urma Pactului Ribbentrop-Molotov, încheiat în data de 23 august 1939 și ținut secret până la sfârșitul războiului, Hitler a invadat Polonia, iar Stalin, statele baltice și Basarabia care era parte a Regatului României.

„Cu alte cuvinte, există multe lucruri care li se pot reproșa liderilor sovietici, dar o înțelegere slabă a naturii amenințărilor externe nu este una dintre ele. Ei au văzut cum Uniunea Sovietică a fost părăsită de aliați când a început agresiunea Germaniei. Ținând cont de această amenințare reală, liderii sovietici au căutat să cumpere timp prețios necesar pentru a consolida apărarea țării”, a scris Putin în eseul său.

De ce rescrie Putin istoria?

Pe bună dreptate, mulți se pot întreba ce l-a apucat pe președintele rus să rescrie istoria, să o reinterpreteze și să-i caute justificări de natură strategică unui criminal în masă ca Stalin?

Putin, conform mai multor experți, folosește istoria ca pe o armă, încercând să arate că atacul și crimele din Polonia, Basarabia, Lituania, Letonia, Estonia nu au fost în realitate o agresiune ci un mod de apărare în situația în care Uniunea Sovietică a rămas singură în fața Germaniei naziste.

Această rescriere a istoriei e în realitate o amenințare a statelor din vecinătatea Rusiei, ostile regimului politic al lui Putin, respectiv Polonia, România și statele baltice. De asemenea, justifică, din perspectiva lui Putin, intervenția militară din Ucraina și anexarea Peninsulei Crimeea.

Această retorică agresivă a liderului de la Kremlin la adresa statelor membre NATO și UE, justifică și mai mult listarea Rusiei ca “amenințare” la adresa securității naționale a României.

“Strategia Națională de Securitate pentru următorii patru ani implică o nouă abordare și propune un management al problematicii de securitate națională cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților.

Este o abordare determinată de schimbarea de paradigmă de la nivel global și care ține cont de evoluțiile din regiune, de deteriorarea relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, de proliferarea terorismului, de amenințările hibride și cele cibernetice, dar și de alte tipuri de provocări”, a anunțat președintele Klaus Iohannis în data de 27 mai, când a prezentat în CSAT documentul “Strategia Națională de Securitate pentru 2020-2024”. Acest document urmează să fie adoptat de Parlament.

România și-a schimbat mult atitudinea față de Rusia în ultimii ani, iar după invadarea Crimeei din martie 2014 și presiunea militară asupra graniței de est a Ucrainei, țara noastră a privit acțiunile Rusiei ca pe o mare amenințare.

Citiți articolul integral AICI.