Chişinău: Frauda bancară are ramificații internaționale

Grosul banilor din sistemul bancar al țării a fost furat în 2014 prin intermediul a trei bănci comerciale controlate de Ilan Șor - un controversat om de afaceri care, între timp, a fost condamnat la 7 ani și 6 luni de închisoare cu executare de prima instanță, dar a fost lăsat în libertate și, potrivit procurorilor, recent a părisit ilegal Republica Moldova. „A fugit împreună cu oligarhul Vlad Plahotniuc înainte ca guvernul Filip să-și anunțe demisia”, susține președintele moldovean Igor Dodon.

Cine le-a asigurat hoților acces la rezervele Băncii Naționale?

Chipurile, ca să salveze cele trei bănci devalizate („Banca de Economii”, „Unibank” și „Banca Socială”), în aprilie 2015, executivul condus pe atunci de Iurie Leancă, prin asumarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului (ocolind procedura legislativă), a decis acordarea de către Banca Națională a Moldovei a unor „credite de urgență” celor trei bănci, credite în valoare de 9,5 miliarde de lei moldovenești, cu garanția Guvernului. Ulterior, Iurie Leancă a devenit partener politic al PDM, care a controlat Guvernul până în iunie 2019.

O hotărâre similară, pentru alte 5,3 miliarde de lei moldovenești a fost emisă, în martie 2015, de guvernul condus de Chiril Gaburici, căruia, de asemenea, i-a fost rezervat un fotoliu de ministru (al Economiei) în guvernul controlat de PDM până în 2019.

Următorul guvern – Guvernul Filip, după 10 luni de la învestirea nocturnă, contrar procedurii legislative și în spatele cordoanelor de poliție (guvern aflat la discreția oligarhului fără nicio funcție oficială în stat, Vlad Plahotniuc, fost lider PDM), la sfârșitul lunii septembrie 2016, a decis transformarea creditelor de urgență în datorie publică, ceea ce înseamnă punerea miliardului de dolari furat din cele trei bănci în cârca cetățenilor, aceștia urmând să restituie miliardul furat, cu tot cu dobândă, în următorii 25 de ani. În total este vorba de aproximativ 21 de miliarde de lei moldovenești.

Secretul din sertarele procurorilor a fost făcut public

Compania americană „Kroll” a investigat cum au fost furați banii și traseul acestora, întocmind două rapoarte. Primul a fost făcut public, în luna mai 2015, de către fostul președinte al Parlamentului, Andrian Candu, finul oligarhului Plahotniuc. Al doilea însă, care conține nume de demnitari și denumiri de companii, a fost ținut în secret de către procurori până acum, senzația generală fiind că investigarea furtului stagnează de ani buni, iar procurorii ar încerca, prin inacțiune, să protejeze hoții conectați la guvernarea care a capitulat în iunie 2019.

Deoarece noua guvernare nu are încredere în Procuratură și i-a cerut demisia procurorului general, Eduard Harunjen, a fost constituită o comisie specială de anchetă. Eforturile premierului Maia Sandu și a membrilor Comisiei speciale de anchetă de a obține, de la procurori, raportul „Kroll-2” s-au dovedit a fi zadarnice. Așa că noii guvernanți au cerut și au primit o copie a raportului „Kroll-2” de la compania americană care l-a întocmit.

Documentul a fost făcut public de Comisia specială de anchetă joi, 4 iulie 2019, contrar avertizărilor procurorului Harunjen conform căruia „publicarea raportului „Kroll-2” ar putea prejudicia ancheta”.

Scheme sofisticate „concertate și coordonate”

Raportul descrie amănunțit schemele puse în aplicare de hoți în timpul jafului bancar și dezvăluie numele companiilor și persoanelor prin intermediul cărora banii s-au scurs din Moldova. Documentul nu conține însă, lista beneficiarilor finali ai jafului bancar, președintele comisiei parlamentare speciale, Alexandru Slusari, angajându-se să facă rost de ea în perioada următoare. Slusari susține că anexa cu numele beneficiarilor s-ar afla la Procuratură.

Pe de altă parte, procurorul general Eduard Harunjen susține că nu există nicio listă cu beneficiarii finali ai fraudei bancare: „Nu există nicio anexă la raport, nu există lista despre care se discută”, a spus Harunjen la o conferință de presă pe care a susținut-o imediat după ce raportul „Kroll-2” a fost făcut public.

„Harunjen minte!”, - a reacționat public deputatul blocului ACUM, Dumitru Alaiba, care l-a ghidat pe procurorul general să citească pagina 10 a raportului unde se menționează despre anexa cu numele beneficiarilor jafului.

Se încearcă minimizarea importanței raportului „Kroll-2”?

La rândul său, procurorul anticorupție, Adriana Bețișor, care a renunțat săptămâna aceasta la șefia Procuraturii Anticorupție, dar care a rămas să gestioneze dosarul fraudei bancare, a spus că raportul „Kroll-2” nu este un act de acuzare, că informațiile pe care le conține trebuie verificate și că ar exista date eronate în privința identității unor figuranți.

Potrivit raportului „Kroll-2”, o parte semnificativă din banii furați din Moldova au trecut prin banca letonă ABLV și prin banca ucraineană PrivatBank. De asemenea, în schemă apar bănci din Estonia și Rusia, iar cuvintele-cheie în documentul întocmit de detectivii americani sunt „acțiuni concertate” și „acțiuni coordonate”, ceea ce înseamnă, potrivit economiștilor de la Chișinău, coordonare la nivelul instituțiilor statului – deconectarea acestora pentru a nu împiedica frauda.

Experții „Kroll” oferă detalii și despre modul cum au fost oferite creditele dubioase de zeci de milioane de dolari la „Banca de Economii”: Conform documentului, banii erau eliberați la indicațiile verbale ale conducătorilor Comitetului Executiv al „BEM”, iar indicații concrete ar fi dat președintele băncii și adjunctul acestuia. Culmea, deciziile de acordare a creditelor erau luate la ședințe la care reprezentanții statului nici nu erau prezenți, „Banca de Economii” fiind o instituție cu capital de stat.

Ilan Șor, principalul figurant

Experții companiei „Kroll” i-au atribuit lui Ilan Șor 77 de companii care au luat credite de la „Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank” și au participat la schema care a condus la falimentarea instituțiilor bancare.

Raportul „Kroll-2” arată traseul banilor și sumele delapidate, arată cum a fost gestionat furtul de la distanță, din Estonia, și serverele prin intermediul cărora au acționat hoții.

În raport mai apar și băncile  „Moldindconbank”, „Victoriabank” și „Comerțbank” din Republica Moldova. În aceste bănci, companiile din „grupul Șor” aveau depozite de zeci de milioane de dolari.

În document nu apare numele lui Vlad Plahotniuc, ci doar al notarului care îl deservea pe acesta înainte să fugă din Moldova. După ce numele notarului a apărut în raportul publicat, acesta a spus că „sunt zvonuri murdare” și că a „acționat mereu conform legii”.

Totuși, unele nume și denumiri de firme din raportul făcut public joi au fost acoperite. Președintele comisiei speciale a explicat asta prin faptul că momentan în mai multe jurisdicții străine ar avea loc acțiuni procesuale în privința celor anonimizați și nu ar vrea să prejudicieze ancheta la nivel internațional.

Plahotniuc își vinde proprietățile ca să nu fie sechestrate

Fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruța, a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că, de fapt, valoarea fraudei bancare depășește cu mult 1 miliard de dolari. Potrivit lui, valoarea tranzacţiilor făcute prin compania Finpar Invest SRL, companie de bază în imperiul imobiliar a lui Vlad Plahotniuc, este mult mai mare de 1 miliard de dolari și le-a sugerat procurorilor să demareze procedura de sechestrare a activelor lui Plahotniuc din afara ţării.

Între timp, jurnaliștii de investigație din Moldova au aflat joi că Vlad Plahotniuc i-a vândut finului său, Andrian Candu, imobilele pe care le deținea în centrul Chișinăului.