AfD în plin avânt: Este democraţia în pericol?

Numele bărbatului care a intrat deja în istoria partidului Alternativa pentru Germania (AfD) este Tim Lochner. Are 53 de ani şi a candidat la alegerile locale, în calitate de independent sprijinit de AfD, la funcţia de primar general în oraşul Pirna, aflat în landul federal Saxonia. Şi a câştigat. Oraşul aflat la graniţa cu Cehia are 39.000 de locuitori şi este primul cu un primar general populist de dreapta.

AfD se află de mai multă vreme pe val. În octombrie a obţinut rezultate notabile la alegerile parlamentare regionale din Bavaria (14,6 la sută) şi în Hessa (18,4 la sută). Deja în iunie candidatul ei a fost ales şef al administraţiei locale în districtul Sonneberg din landul federal Turingia, şi aceasta fiind o premieră.

AfD este în trei landuri federale "dovedit de extremă dreaptă"

Concomitent, organele de siguranţă iau tot mai tare în vizor AfD din pricina unor tendinţe de extremă dreaptă. Organizaţia AfD din Saxonia a fost calificată în decembrie de serviciul de informaţii interne Verfassungsschutz drept "dovedită de extremă dreaptă". Acelaşi lucru s-a întâmplat în noiembrie cu organizaţia AfD din Saxonia Anhaltină, iar cea din Turingia a primit acest calificativ deja din 2021. La acestea se adaugă alte cinci landuri federale, în care organizaţiile regionale AfD sunt monitorizate ca aşa-numite "cazuri în care există suspiciune de extremă dreaptă".

În restul de opt din cele 16 landuri federale, deci în jumătate din Germania, AfD nu este nici una, nici alta. Retorica sa agresivă şi contactele cu organizaţii extremiste cum este mişcarea Pegida (Patrioţi Europeni împotriva Islamizării Occidentului) sunt tratate aşadar foarte diferit de organele de securitate ale statului.

Cum să relateze mass media despre AfD?

Şi mass media germane se zbat în căutarea modului "corect" în care să trateze AfD. Revista Stern a fost criticată de mulţi fiindcă a publicat un interviu cu copreşedinta AfD şi şefă a grupului parlamentar al formaţiunii în Bundestag, Alice Weidel. Reproşul principal este acela că i s-a oferit politicienei o platformă, deşi nu era necesar.

Moderatoarea Sandra Maischberger i-a avut invitaţi la emisiunea ei difuzată de televiziunea publică pe preşedintele de onoare al AfD, Alexander Gauland, şi pe fostul ministru german de Interne Gerhard Baum. Ambii oameni în vârstă, care au copilărit în perioada nazistă. Primul a fost 40 de ani membru al Uniunii Creştin Democrate (CDU) înainte de a se alătura AfD, al doilea este din 1954 membru al formaţiunii liberale FDP.

"Ne confruntăm cu un val de extremism de dreapta"

Baum, care în calitate de ministru de Interne a combătut până în 1982 terorismul de stânga al grupării "Fracţiunea Armata Roşie" (RAF) s-a declarat convins că "AfD este braţul parlamentar al unei mişcări cu legături până în mediul burghez". Un mediu burghez care, în opinia specialiştilor, se radicalizează tot mai pronunţat. "Ne confruntăm cu un val de extremism de dreapta", a declarat Baum, în vârstă de 91 de ani, care se implică de decenii în favoarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Gauland la rândul său a respins acuzaţia că AfD ar fi un duşman al democraţiei. "Aceasta este încercarea Verfassungsschutz de a ne delegitima", a spus el. "Şi asta nu are nimic comun cu realitatea". "Noi suntem, dimpotrivă, chiar pentru o democraţie în care să aibă loc mai multe plebiscite", a declarat Gauland, în vârstă de 82 de ani. Este o afirmaţie cu acoperire prin programul partidului.

Şi ce imagine despre om are AfD? Preşedintele organizaţiei AfD Turingia, Björn Höcke, a întrebat la o demonstraţie a Pegida, desfăşurată la Dresda, unde a fost invitat să vorbească: "De fapt ce a mai rămas din poporul german?" În percepţia sa se pare că nu prea mult. Höcke foloseşte cu plăcere termeni cum ar fi "schimbare de populaţie", "africanizare", "orientalizare", "islamizare", "moartea poporului".

Această gândire şi această retorică îi îngrijorează pe adversarii AfD, între care se numără şi Gerhart Baum. "Aveţi o gândire etnocentrică. Aceasta îi exclude pe oamenii de altă provenienţă, de altă religie", a declarat el în dezbaterea avută cu Alexander Gauland. Iar cine îi exclude pe alţi oameni le şi răneşte demnitatea umană. "Aceasta este principala acuzaţie pe care v-o aduc specialiştii în drept constituţional".

"Noi nu idealizăm poporul"

Gauland a replicat: "Noi nu reprezentăm o idealizare a poporului, noi reprezentăm comunitatea culturală. Da, suntem împotriva imigraţiei în masă a unor oameni care provin dintr-o cultură care nouă ne este complet străină".

Dacă ar fi după Marco Wanderwitz, deputat în Bundestag, AfD ar trebui scoasă în afara legii. Creştin-democratul a fost martor în tinereţe la prăbuşirea dictaturii din Republica Democrată Germană în urma unei revoluţii paşnice. El îi acuză pe populiştii de dreapta că "pun demnitatea umană făţiş sub semnul întrebării".

Să fie interzisă AfD?

Revista Der Spiegel a consacrat în noiembrie 10 pagini întrebării dacă AfD ar trebui şi ar putea fi interzisă. Specialiştii au păreri diferite. Institutul German pentru Drepturile Omului, finanţat de Bundestag, a întocmit un studiu juridic din care reiese că AfD ar putea fi interzis, cu motivaţia că nesocoteşte cu consecvenţă drepturi fundamentale.

"Tocmai istoria Germaniei a arătat că ordinea fundamentală liberală şi democratică a unui stat poate fi distrusă, dacă poziţii dispreţuitoare faţă de oameni nu sunt contrazise energic şi la timp, având astfel posibilitatea de a se răspândi şi a se impune", a declarat directoarea Institutlui, Beate Rudolf.

La un alt rezultat a ajuns profesoara de drept Sophie Schönberger de la Universitatea Düsseldorf: "Din materialele publice pe care le văd nu ştiu dacă e suficient pentru interzicerea partidului la nivelul întregii Germanii". Iar dacă totuşi partidul ar fi interzis în Germania, AfD se poate adresa Curţii Europene pentru Drepturile Omului de la Strasbourg. Iar în faţa acelei instanţe Schönberger nu crede că interdicţia ar avea şanse să fie menţinută.

Faptul că democraţia se confruntă cu presiuni, şi nu numai în Germania, este indubitabil pentru istoricul Heinrich August Winkler. Într-un interviu oferit ziarului Tagesspiegel, el s-a declarat totuşi precaut optimist. "Mizez în continuare pe faptul că forţele liberale ale democraţiei vestice se vor dovedi mai puternice decât adversarii realizărilor iluminismului".

Noua forţă a partidelor naţionalist-populiste

Dar tot Winkler a declarat că este acum mult mai sceptic decât în urmă cu 30 de ani, după revoluţiile paşnice din Europa Centrală şi de Est şi după reunificarea Germaniei. "Îngrijorător este faptul că partidele naţionalist-populiste îşi trag astăzi seva din toate taberele politice", a avertizat el. Cu alte cuvinte, democraţia se confruntă cu presiuni din multe părţi.

În sondajele actuale privind alegerile parlamentare regionale care vor avea loc în 2024 în landurile Brandenburg, Saxonia şi Turingia, AfD se află peste tot pe primul loc, cu procentaje de 30 la sută şi chiar mai mult. Cu toate acestea formaţiunea nu are şanse să ajungă la guvernare fiindcă nimeni nu doreşte să-i fie partener de coaliţie. Aceasta este o mare diferenţă comparativ cu alte ţări din Europa, unde partide populiste de dreapta sau de extremă dreaptă sunt deja de o vreme la putere: Italia, Ungaria, Finlanda sau Suedia demonstrează o tendinţă care nu se ştie cum se va încheia.