Adrian Cioroianu: Germania trebuie să mulţumească românilor

În vremuri tulburi, cu alegeri politice neclare şi multă instabilitate, românii din afara graniţelor sunt deseori criticaţi pe nedrept. Ba pentru că au plecat fără să se mai uite în urmă şi totuşi vor să participe prin vot la deciziile politice de la Bucureşti, ba pentru că strică imaginea României în lume prin fapte mai mult sau mai puţin dovedite, ba pentru că sunt masă de manevră pentru anumite grupuri de interese. Şirul acuzaţiilor şi teoriilor ar putea continua, pentru că, în cei 35 de ani care au trecut de la evenimentele din decembrie '89, mulţi au plecat într-adevăr din România, câteva milioane bune au ales calea pribegiei, dar tot ei, românii "înstrăinaţi", au devenit unul din cei mai importanţi piloni financiari pentru economia românească.

În ultimul deceniu s-a vorbit des despre "România educată", cu multe amendamente şi din nou cu nemulţumiri, pentru că abandonul şcolar alarmant, lipsa dascălilor şi a banilor, vitregirea educaţiei se resimt profund în societate.

Nici "România bolnavă", cu un sistem medical fragil, care în cazuri de criză (precum tragedia de la Colectiv) nu îşi poate salva răniţii, nu este la nivelul anului 2024.

Poate tocmai în astfel de momente rolul diasporei capătă noi valenţe. Cu atât mai mult cu cât românii "au demonstrat că pot înflori oriunde s-ar afla, îmbogăţind ţările în care s-au stabilit prin tradiţiile, obiceiurile şi valorile lor culturale şi profesionale", după cum crede prof. Simona Pop, preşedinta Asociaţiei Profesorilor Români din NRW (Renania de Nord-Vestfalia).

Români în lume: 35 de ani de libertate

Profesorii şi medicii români din cel mai populat land din Germania au marcat vineri, 13 decembrie, la Düsseldorf, "35 de ani de libertate".

La eveniment a fost invitat şi Prof. Univ. Dr. Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, care a realizat o incursiune în istoria românilor şi a vorbit din experienţa personală, în "variantă proprie", despre ce au însemnat schimbările în România şi în lume după anul de graţie 1989, dar şi în deceniul care a precedat căderea blocului comunist.

"Istoria este o neîncetată căutare", a precizat profesorul Cioroianu, amintind că nu se poate vorbi de o "ştiinţă exactă", dar referindu-se cu date şi comparaţii statistice şi la problema demografică şi la lipsa forţei de muncă din România şi din Germania, din Europa, în general. Adrian Cioroianu crede că: "Şi statul german, şi statul spaniol, şi statul italian, şi statul francez ar trebui, într-un fel sau altul, să le mulţumească milioanelor de români care le-au dat vlagă tânără într-un moment delicat al forţei de muncă. Pentru că asta sunt românii din afara ţării: un mare avantaj pentru ţările care i-au primit".

Cu atât mai importante devin, pe acest fundal de criză, educaţia şi sănătatea. "Libertatea nu înseamnă doar dreptul de a ne exprima liber, ci şi posibilitatea de a ne aduce contribuţia la îmbunătăţirea lumii în care trăim", este convins şi dr. Laurenţiu Gafencu, preşedintele Asociaţiei Medicilor Români din NRW. El a lansat un apel tuturor celor prezenţi la evenimentul de la Düsseldorf de a se alătura iniţiativelor asociaţiilor pentru a "construi o moştenire pentru generaţiile viitoare". Dr. Gafencu l-a citat pe Papa Ioan Paul al II-lea care, referindu-se la libertate, spunea că "Libertatea nu constă în a face ceea ce vrem, ci în a avea dreptul de a face ceea ce trebuie".

Eternul provizorat al istoriei ne face să mergem mai departe

Şi pentru că "educaţia este cheia prin care putem asigura continuitatea valorilor noastre", prof. Simona Pop este convinsă că "avem nu doar dreptul, ci şi obligaţia de a le oferi copiilor noştri un bagaj educaţional suplimentar, menit să le ofere alternative şi să le deschidă noi orizonturi".

În decursul celor aproape doi ani de la înfiinţare, atât Asociaţia Profesorilor Români cât şi Asociaţia Medicilor Români din Renania de Nord-Vestfalia au organizat cursuri şi ateliere de lucru, evenimente culturale, proiecte de colaborare şi suport comunitar pentru integrarea noilor veniţi.

Ambele asociaţii se bucură de sprijinul şi colaborarea Parohiei Ortodoxe Române din Düsseldorf, întrunirea fiind moderată chiar de părintele paroh Dr. Iosif-Cristian Rădulescu, care s-a referit la Biserica Ortodoxă prin cuvintele poetului naţional Mihai Eminescu, ca fiind "maică spirituală a neamului românesc", cu rol fundamental în păstrarea şi promovarea identităţii românilor de pretutindeni.

Un moment plin de emoţie a fost suita de colinde româneşti de Bela Bartok, interpretată la violă de prof. Luiza Portier.

Intraţi deja în atmosfera de sărbători, prin intermediul colindelor interpretate de solişti de la Filarmonica şi Opera Naţională din Cluj-Napoca, Opera de stat din Viena şi Opera din Düsseldorf, participanţilor la evenimentul care a marcat cei "35 de ani de libertate" li s-a amintit, prin vocea Dr. Gafencu, că "fiecare dintre noi are puterea de a contribui la scrierea unei poveşti de succes".

Şi tot un fel de îndemn poate fi şi concluzia exprimată de istoricul Adrian Cioroianu: "eternul provizorat al istoriei ne face să mergem mai departe".