1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

R. Moldova: alegerea judecătorilor de către popor

9 octombrie 2018

S-au opus reformelor, au generat sistarea finanțării justiției de către UE, iar acum se laudă că, fără UE, au făcut minuni în justiția moldovenească și propun ca judecătorii să fie aleși de popor.

https://p.dw.com/p/36FOk
Vlad Plahotniuc
Sforarul-șef de la Chișinău, Vlad Plahotniuc, propune ca judecătorii să fie aleși de poporImagine: Reuters/M. Williams

UE a investit în ultimii ani milioane de euro în diferite proiecte de reformare a justiției moldovenești. Uniunea a blocat finanțarea în octombrie 2017, din cauză că guvernarea de la Chișinău doar mima reformele. Acum, în ajunul campaniei electorale, democrații vin cu ideea alegerii judecătorilor de către popor – o inițiativă considerată „utopică” de unii politicieni și exponenți ai societății civile.

Inițiativa a fost vociferată de liderul PD, Vlad Plahotniuc, după o ședință la partid. Comunitatea judecătorilor nu a emis nici o opinie în legătură cu anunțata idee a democraților. Pentru ca inițiativa buclucașă să devină normă este necesară modificarea Constituției. Majoritatea parlamentară controlată de Plahotniuc nu dispune de numărul necesar de voturi pentru aceasta. Momentan, conform Legii Supreme, judecătorii sunt propuși de Consiliul Superior al Magistraturii și aprobați de șeful statului.

Partidul „însărcinează” Comisia juridică a Parlamentului

Mai întâi, la briefingul susținut la partid, liderul PD nu a uitat să se laude că guvernarea pe care el o controlează „a facut mai multe reforme menite să întărească independența justiției decât guvernele precedente”. Dar a recunoscut că „persistă încă percepția că acest domeniu nu este tocmai independent sau unele grupuri de interese ar interveni în actul justiţiei”. Așa că PD a decis „să însărcineze Comisia juridică a Parlamentului să elaboreze un proiect de lege de modificare a Constituţiei, care ar permite ca judecătorii să fie aleși de popor”, a spus Plahotniuc.

„Cum poate să însărcineze un partid Comisia juridică din Parlament? De când Comisia execută ordinele unui partid politic?”, a reacționat jurista Nadejda Hriptievschi.

ONG-urile specializate și analiștii politici de la Chișinău susțin răspicat că Plahotniuc controlează în totalitate justiția, Procuratura și majoritatea instituțior statului.

Inițiativa alegerii judecătorilor de către popor a fost lansată de liderul PD în ajunul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare programate pentru februarie 2019 și a fost ambalată electoral. Lăudând reformele făcute de PD în domeniul justiției, Plahotniuc a spus că acele reforme au avut menirea să-i facă pe judecători „să lucreze pentru oameni”. Asta deși studenților, la facultate, li se spune că „justiţia se înfăptuieşte în numele legii”.

Miza PD – memoria scurtă a electoratului

Plahotniuc se laudă cu reforme în justiție în condițiile în care, exact cu un an în urmă, UE a sistat finanțarea proiectelor din domeniul justiției din cauza rezistenței actualei guvernări la reforme. Iată cum își explica UE decizia de a bloca banii pentru justiție la 11 octombrie 2017: „UE a urmărit cu atenție procesul de implementare a reformelor și a notat că autoritățile din Republica Moldova au arătat un angajament insuficient pentru a implementa reforme în sectorul justiției. (...) Acest lucru înseamnă că autoritățile din Republica Moldova nu au îndeplinit condițiile UE pentru a primi un ultim transfer financiar în cadrul programului de reforme a sectorul justiției, în valoare de 28 de milioane de euro. Această sumă nu va fi transferată în bugetul de stat al Republicii Moldova, ci va rămâne la UE”, se menționa într-un comunicat al Delgației Uniunii Europene la Chișinău.

Mai târziu, în iulie 2018, urmare a invalidării alegerilor locale anticipate din Chișinău (câștigate de liderul opoziției), UE a suspendat în totalitate sprijinul financiar pentru Moldova (/dw/ro/ue-a-suspendat-sprijinul-financiar-pentru-moldova-%C8%99i-impune-trei-condi%C8%9Bii-pentru-deblocarea-banilor/a-44540904 ).

În opinia juriștilor și opoziției de la Chișinău, inițiativa democraților de alegere a judecătorilor de către cetățeni este una populistă și incapabilă să soluționeze cele două probleme majore din justiție: corupția și lipsa independenței. Conform rapoartelor internaționale (Raportul Competitivității Globale), justiția moldovenească este cea mai coruptă din lume (/dw/ro/justi%C8%9Bia-moldoveneasc%C4%83-cea-mai-corupt%C4%83-din-lume/a-18019515 ). Potrivit sondajelor interne, justiția, alături de Parlament și Guvern, se numără printre structurile în care cetățenii au cea mai puțină încredere.

Moldova nu e America!

„Judecătorul trebuie să fie profesionist, nu politician. Nu avem nevoie de judecători populiști, ci de magistrați care să-și facă treaba”, a comentat directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova, Vlad Gribincea. „PD vrea să arunce în felul acesta responsabilitatea pentru dezmățul din justiție pe seama alegătorului”, a menționat, la rândul său, vicepreședintele Partidului Liberal-Democrat din Moldova, Ion Terguță.

Pe de altă parte, democratul Sergiu Sîrbu asigură pe Facebook că „independența justiției este unul din scopurile guvernării actuale, asumat atât în fața cetățenilor, cât și a partenerilor externi”. Alegerea judecătorilor de către popor „este o practică a sistemului de justiție american, care va spori credibilitatea sistemului și va responsabiliza magistrații în fața comunităților care i-au ales”, consideră deputatul PD.

Sfidează UE, dar se vrea pro-european

Concomitent cu această inițiativă, liderul PD a mai reiterat marți una – introducerea sintagmei „integrare europeană” în Constituție, o idee mai veche a democraților pentru implementarea căreia Plahotniuc susține că nu are voturile necesare în coaliție. Totuși, el a spus că săptămâna viitoare proiectul va fi supus dezbaterilor în Parlament, lăsând să se înțeleagă că mizează pe voturile liberalilor și liberal-democraților.

În timp ce Plahotniuc susține că „introducerea conceptului european nu trebuie negociată politic”, liberalii condiționează votarea. Ei spun că ar putea vota proiectul PD „la pachet” cu introducerea limbii române în Constituție ca limbă de stat, așa cum a stabilit Curtea Constituțională a Republicii Moldova încă în 2013.

La rândul său, președintele pro-rus Igor Dodon a anunțat că nu va promulga o eventuală lege prin care ar fi introdusă în Constituție sintagma „integrare europeană”: „Nu este corect ca viziunile ideologice ale unui partid să fie introduse în Constituție. (...) Modificarea Constituției prin introducerea punctului privind integrarea europeană este în detrimentul echilibrului din societate”, a comentat Dodon.

Asta în timp ce Plahotniuc susține că scopul pentru care vrea introducerea sintagmei „integrare europeană” în Constituție este acela „de a face și mai clară direcția strategică de dezvoltare a Republicii Moldova, ideea de integrarea europeană urmând a fi depolitizată”.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.