Acord germano-britanic împotriva traficanţilor de oameni

Cu puţine zile în urmă o razie de amploare a poliţiei a stârnit un amplu ecou în presa germană: o reţea irakiano-kurdă a transportat migranţi în Marea Britanie, peste Canalul Mânecii, "la bordul unor bărci gonflabile de slabă calitate". Bărcile, respectiv materialele pentru confecţionarea lor au fost procurate în Germania, în parte ilegal. Ancheta este condusă de Franţa, care a emis numai pentru suspecţi din Germania 10 mandate de arestare. "Raziile şi arestările sunt o nouă grea lovitură împotriva brutalilor traficanţi de oameni la nivel internaţional", a declarat ministra germană de Interne, Nancy Faeser.

Acum ea a semnat împreună cu omoloaga ei britanică Yvette Cooper un acord corespunzător, aflat de mai mult timp în faza de pregătire, pentru o mai bună cooperare în vederea combaterii traficanţilor de persoane. "Aceste bande care îi înghesuie cu forţa şi cu ameninţări pe oameni în bărci pneumatice pentru a-i trimite peste Canalul Mânecii, pun în pericol vieţi omeneşti", a declarat ministra social-democrată germană.

Pregătirea în vederea comiterii acestor fapte are adesea loc în Germania. "Împotriva acestei afaceri lipsite de scrupule, care speculează situaţia grea a oamenilor vom acţiona acum şi mai puternic". În centrul acordului se află o mai strânsă cooperare între poliţia britanică şi cea germană, mai ales în privinţa urmăririi rutelor traficanţilor de oameni şi fluxurilor ilegale de bani. În plus va exista o legătură directă cu noua agenţie britanică Border Security Command, care asigură paza frontierei.

Marea Britanie, un tărâm al făgăduinţei

Deja de ani buni tot mai mulţi migranţi ajung în Marea Britanie din Franţa, traversând Canalul Mânecii. Mulţi migranţi provin din Afganistan, Turcia şi Iran. Majoritatea vor să ajungă în Marea Britanie fiindcă ştiu limba engleză şi fiindcă au acolo rude sau prieteni. Mulţi sunt convinşi că în Marea Britanie este mai simplu să-ţi găseşti de lucru şi fără a avea viză de şedere. Iar îndelungatele proceduri de acordare a azilului în Franţa îi descurajează.

Dacă în 2020 au fost 800 de oameni care, potrivit Ministerului de Interne britanic, au ajuns pe această cale în Anglia, anul acesta au fost 33.000. La început migranţii se ascundeau în feriboturi sau în garniturile de tren Eurostar, dar asta nu mai este posibil din pricina controalelor amănunţite. Aşa că nu le-a mai rămas decât barca pneumatică, dar aceasta poate fi o capcană mortală pe timp de furtună.

În cursul încercării de traversare a Canalului Mânecii au loc periodic accidente grave. În 2024 şi-au pierdut viaţa în timpul încercării de traversare a Canalului Mânecii cel puţin 72 de persoane, potrivit Ministerului de Interne german.

Lupta împotriva migraţiei ilegale devine tot mai dură

Noul acord are legătură şi cu politica britanică pentru migraţie. Guvernul precedent intenţiona să-i deporteze pe migranţii pătrunşi ilegal în ţară în statul african Ruanda, indiferent de ţara lor de provenienţă. Pentru asta a fost criticat de Instanţa Supremă din Marea Britanie şi de numeroase organizaţii pentru apărarea drepturilor omului.

Şi controalele la graniţă devin tot mai severe. Franţa şi Marea Britanie au semnat un acord care prevede mai multe patrule de poliţie pe coastele din nordul Franţei. Până la 100 de poliţişti suplimentari, elicoptere, drone şi câini poliţişti participă la misiuni de partea franceză. Pentru asta, Marea Britanie plăteşte, potrivit înţelegerii, aproximativ 72 de milioane de euro. Acum guvernul condus de premierul Keir Starmer mizează pe o pază şi mai severă a frontierei şi acţiuni hotărâte împotriva reţeleleor de traficanţi de persoane.

"Noul acord are legătură cu alte înăspriri petrecute în spaţiul european, cum ar fi reintroducerea controalelor vamale", a explicat cercetătoarea Sabine Hess de la Universitatea Göttingen, expertă în materie de migraţie şi regimul frontierelor. "Marea Britanie vrea să împiedice migraţia prin toate aceste înăspriri", a declarat ea pentru DW.

Înăsprirea este bună pentru afaceri

În opinia lui Hess combaterea traficanţilor de persoane este pură ipocrizie. "Abia aceste înăspriri produc problema pe care ei după aceea vor să o combată", susţine ea. "Prin politica de înăsprire afacerile prosperă". Dacă au loc tot mai multe controale este nevoie de tot mai mulţi traficanţi de oameni care cunosc părţile slabe ale controalelor.

"La aceasta se adaugă faptul că nu este vorba despre o mare afacere a mafiei. Problema traficanţilor de persoane este reprezentată de numeroase mici componente", a declarat Hess. Adesea este vorba de "peştişori mici" care au fost prinşi şi incriminaţi în timpul tentativei de traversare ilegală a frontierei. "Dar traficanţii bine organizaţi ştiu cum să nu se pună în pericol". Şi David Suber, expert în cadrul University College London, confirmă acest lucru. Cei mai mulţi fac asta ad-hoc. Adesea sunt ei înşişi refugiaţi sau migranţi aflaţi în drum spre o altă ţară. Mari reţele de traficanţi sunt o mică minoritate, a adăugat el.

Potrivit unei înţelegeri a Naţiunilor Unite traficant de persoane este cel ce acţionează "cu premeditare şi pentru obţinerea unui câştig financiar sau material de altă natură". În Parlamentul European va analiza săptămâna aceasta înăsprirea unei norme anti-traficanţi. Criticii deplâng că în proiect aspectul câştigului financiar nu mai joacă niciun rol. Aceasta înseamnă că dacă iei cu tine din motive umanitare migranţi şi nu le ceri bani în schimb, tu tot eşti traficant", a deplâns Hess.