Foști luptători ai Statului Islamic nesupravegheați?

În timpul crizei refugiaților din 2015/16 au venit în Germania sute de mii de persoane. Cancelara Angela Merkel a rostit celebrele cuvinte "Wir schaffen das!" (Ne vom descurca!). Dar autoritățile germane au fost atunci total depășite de amploarea fenomenului. Chiar și astăzi, ani buni mai târziu, încă se procesează cereri de azil depuse atunci, în punctul culminant al crizei refugiaților.

Acum, această suprasolicitare se reflectă într-o declarație actuală emisă de Ministerul de Interne și citată de cotidianul de mare tiraj "Bild". "Numărul mare de indicii nu a permis ca acestea să fie verificate consecvent prin mijloace polițienești."

Partea proastă este că aceste indicii se refereau la "infracțiuni împotriva dreptului internațional". Atunci, în 2015/16, ar fi existat nu mai puțin de 3800 de astfel de indicii. Doar în 28 de cazuri au avut loc anchete.

De la cine vin indiciile?

Sursa acestor indicii ar fi fost în cele mai multe cazuri angajații Oficiului federal pentru migrație și refugiați (BAMF), care se ocupă cu procesarea cererilor de azil în Germania. Cam 100 de indicii ar fi venit în fiecare an din perioada respectivă din alte surse.

Acestea au fost transmise Centralei pentru combaterea crimelor de război (ZBKV), după cum este procedura. ZBKV se autointitulează "War Crimes Unit". Ambele instituții, BAMF și ZBKV, se află în subordinea Ministerului de Interne.

Crime împotriva umanității

ZBKV trece la capitolul "infracțiuni împotriva dreptului internațional" o serie întreagă de fapte criminale. Apartenența la o organizație teroristă - precum Statul Islamic (IS) - este doar una dintre ele. Este vorba și de "genocid, crime împotriva umanității, crime de război etc".

Ministerul de Interne a refuzat să răspundă public în 2018 la o solicitare a grupului parlamentar al AfD cu privire la numărul angajaților ZBKV care se ocupă cu analizarea acestor cazuri suspecte.

Deja de un an cunoscut

În răspunsul dat în 2018 de Ministerul de Interne erau precizate deja aceste date, dar atunci ele nu au generat niciun interes. Opinia publică germană s-a preocupat abia acum de aceste informații, după ce grupul parlamentar al FDP a făcut o nouă interpelare.

În răspunsul dat anul trecut AfD se spune că doar câteva dintre toate indiciile primite s-ar fi confirmat. În consecință, o singură persoană în 2015 și alte două în 2016 ar fi fost condamnate pentru crime împotriva dreptului internațional. Nu se știe dacă acestea au fost și expulzate în urma condamnării.

Reacții de indignare de la FDP și AFD

FDP cere acum reverificarea consecventă a tuturor indiciilor. "În 2015 și 2016 a fost verificat un indiciu din 100", a declarat politiciana FDP Linda Teuteberg într-o declarație scrisă aflată la dispoziția DW. "Acum este cazul ca ministrul de Interne Seehofer să verifice încă o dată atent și să sprijine autoritățile de anchetă, astfel încât niciun infractor să nu scape de pedeapsa cuvenită."

AfD a reacționat cu indignare. Președintele comisiei juridice din Bundestag, politicianul AfD Stephan Brandner, a întrebat pe Twitter: "O glumă proastă cu premeditare?". Deputatul AfD Dirk Spaniel a vorbit tot pe Twitter de un "eșec al statului".

Ministrul de Interne a reacționat altfel decât purtătorul său de cuvânt, care a venit cu scuza că numărul prea mare de indicii nu ar fi permis verificarea lor imediată. Seehofer a răspuns că indiciile primite "nu au fost date la o parte de autoritățile de securitate, ci au fost desigur verificate, ordonate după priorități și urmărite mai departe". El ar urma să ceară totuși "un raport foarte clar" privind posibile eșecuri în acest proces.

Seehofer a mai spus că va aștepta acest raport înainte de a lua alte măsuri. Horst Seehofer nu era ministru de Interne în perioada 2015/16.

Potrivit grupului parlamentar al FDP, raportul dintre indicii și anchete s-a îmbunătățit în ultimii ani: în 2017, din 600 de indicii primite, 46 au dus la anchete; în 2018, din 550 de indicii au fost anchetate 49.