75 de ani de la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului

Când, în aprilie a.c., şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock vizita China, şi-a dat rapid seama că trebuie făcut tot posibilul pentru a proteja drepturile omului. La conferința de presă comună cu omologul său chinez Qin Gang, Baerbock a criticat deschis încălcările drepturilor omului la adresa uigurilor. De ceea ce are cel mai puțin nevoie China este „un profesor din Occident”, i-a răspuns oficialul chinez, adăugând că, în definitiv, „nu există standarde universale în lume” pentru protecția drepturilor omului. Ba există, i-a răspuns, la rândul ei, ministra germană de Externe: Declarația Universală a Drepturilor Omului a ONU.

Opt luni mai târziu, Annalena Baerbock declară: „După părerea mea, viziunea universală este în prezent supusă unui atac masiv. Și tocmai de aceea aceste drepturi universale ale omului sunt mai importante ca niciodată”.

Criticilor care spun că acum nu este momentul pentru o perspectivă feministă și o politică externă bazată pe valori, ci pentru o politică pragmatică bazată pe interese, ministra germană le atrage atenţia: „De parcă asta ar fi o contradicție, ca și cum drepturile omului ar fi o politică pentru vremuri bune, importante doar atunci când nu există alte probleme.”

Declarația ONU a Drepturilor Omului - misiune pentru Germania

Şefa diplomaţiei germane vorbeşte la un eveniment organizat de grupul parlamentar al Verzilor în Bundestag. Prilejul este de fapt un motiv de sărbătoare. La 10 decembrie 1948, la doar trei ani după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Națiunile Unite au convenit, prin Rezoluția ONU 217, asupra unor drepturi fndamentale universal valabile: „Toți oamenii se nasc liberi şi egali în demnitate şi în drepturi". Declarația Universală a Drepturilor Omului este considerată o piatră de temelie pentru comunitatea internațională.

75 de ani mai târziu, aceste drepturi ale omului sunt acut în pericol. Şi nu doar în conflictul din Orientul Mijlociu ci şi în războiul rus de agresiune la adresa Ucrainei. Germania ar trebui totodată să se îngrijească în fiecare minut ca situația din Belarus, Darfur sau cea a yazidiților să nu fie pierdută din vedere. Şi Volker Türk, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, vede drepturile omului ameninţate, dar, în mesajul său video, subliniază și ceea ce s-a realizat în ultimii 75 de ani:

„Drepturile omului au devenit o parte integrantă a guvernării și luării de decizii. Mișcări precum Black Lives Matter, Me too, Fridays for Future sau activismul indigen, feminismul, protestele femeilor au încurajat oamenii să își susțină drepturile și să lupte contra nedreptăţii. Instanţele din unele ţări i-au tras la răspundere pe făptaşi şi au recunoscut dreptul la un mediu sănătos”.

În aceste vremuri tulburi, lumea are nevoie de o viziune pentru un viitor comun bazat pe drepturile omului și trebuie să înceapă să caute soluții comune, solicită Türk. Statisticile arată cât de urgentă este nevoia de soluții.

Refugiați, sclavie modernă, foamete, război

Potrivit ONU, numărul persoanelor care se refugiază a crescut la 110 milioane de oameni, 50 de milioane de oameni trăiesc, potrivit Organizației Internaționale a Muncii (ILO), în sclavie modernă și alte 735 de milioane de persoane sunt, conform ONU, subnutrite. În focus se află evoluţiile din Israel, Gaza și Ucraina, precum și consecințele crizei climatice.

„Ceea ce trăim în prezent ar fi depăşit acum zece ani în imaginaţia mea cel mai rău scenariu posibil, nu aș fi crezut că aşa ceva s-ar putea întâmpla", mărturiseşte istoricul Heiner Bielefeldt. Profesorul, titular al catedrei pentru drepturile omului și politica drepturilor omului de la Universitatea Friedrich-Alexander Erlangen-Nürnberg, constată că în ultimii ani au existat chiar mai mult decât doar regrese prin răspândirea regimurilor autocrate şi prin tendinţe spre autocraţie în democraţiile consacrate. Istoricul subliniază la microfonul DW: „Războiul de agresiune rusesc din Ucraina este o palmă dată drepturilor omului. Aceasta este mai mult decât o nerespectare a drepturilor omului, este ignorarea lor totală, adică lepădarea cinică de chiar standardele minime în război.”

Progrese în domeniul justiţiei

Bielefeldt laudă faptul că Tribunalul Penal Internațional de la Haga, care trebuie să investigheze încălcări grave ale drepturilor omului, a luat decizia corectă prin mandatul internațional de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin. Iar Germania? Germania încearcă prin inițiative la nivel internaţional să consolideze structurile de protecție a drepturilor omului, care sunt supuse unor presiuni masive, spune expertul. „Germania a fost, de asemenea, foarte angajată în justiția penală internațională. Primul proces la nivel mondial intentat pentru tortură unor angajaţi ai statului sirian a avut loc la Koblenz, pe teritoriu german aşadar, în baza universalităţii legii penale, conform căeia o instanță germană poate judeca un caz chiar şi atunci când nici făptaşii şi nici victimele nu sunt germani”.

Politica externă axată pe valori, pentru protejarea drepturilor omului

Tribunalul Regional Superior din Koblenz a pronunţat în ianuarie 2022 următoarea sentinţă în cazul pricipalului vinovat: închisoare pe viaţă pentru crimă împotriva umanităţii, uciderea a 27 de oameni, viol şi privare de libertate. O piesă de puzzle din politica externă germană pe care Baerbock vrea s-o promoveze. Într-o vreme cu atâtea provocări în plan geopolitic, un astfel de curs e mai necesar decât oricând, pentru că înseamnă să nu te izolezi confortabil și să stai de vorbă doar cu democraţii consolidate - a dat de înţeles Baerbock la conferința pe tema drepturilor omului. Heiner Bielefeldt consideră că Germania se află în faţa unei majore provocări: 

„Să protejeze structurile care sunt pe cale să se erodeze, să fie sfârtecate şi zdrobite cu buldozărul. Şi nu e vorba doar de încălcări ale drepturilor omului ici și colo sau încălcări ale regulilor din dreptul internațional umanitar, ci este vorba despre un întreg pachet de reguli şi reglementări internaționale, care s-au dezvoltat timp de decenii şi care acum sunt în pericol de a fi distruse”.