7 întrebări despre operațiunea "Noua ordine" a Israelului

1. De ce Hezbollah era o amenințare acută pentru Israel?

În ultimele 10 zile au avut loc acțiuni spectaculoase ale IDF împotriva organizației teroriste Hezbollah. Aceasta  pe fondul înrăutățirii situației la granița de nord a Israelului, a creșterii explozive a atacurilor cu rachete ale Hezbollah, atacuri care au înaintat mult, incluzând  și Haifa, capitala nordului israelian și principalul port al țării.

Este adevărat că aceste atacuri, în marea lor majoritate, au eșuat, datorită funcționării impecabile a sistemului de apărare.

Dar peste un milion de israelieni trăiesc sub această amenințare, fapt inacceptabil și care ar trebui să alarmeze comunitatea internațională, care este destul de amorfă, motivând ignorarea situației prin lipsa victimelor. Mai mult decât atât, aproape 100.000 de israelieni au fost relocați spre centrul Israelului, din cauza pericolului terorist. 

2. Ce efecte are decapitarea Hezbollah?

În același timp, în politica de securitate s-a accentuat linia lichidării unor factori cheie ai acțiunilor teroriste, care firește a slăbit, într-o anumită măsură, capacitatea militară a  acesteia.

Personal, cred în efectul limitat în timp al acestui sistem, Hezbollah având pregătite, cu sprijinul Iranului, cadre de comandă numeroase. 

În același timp, aceste lichidări au fost folosite și ca pretext pentru atacurile pomenite înainte.

3. De ce acum și ce se întâmplă cu Gaza și ostaticii care încă mai sunt în viață?

Ceea ce este greu de înțeles este momentul ales al acestei escaladări de către guvernul israelian, în condițiile în care războiul din Gaza nu s-a încheiat, nu am asistat la “ înfrângerea deplină” a Hamas, promisă de Netanyahu și, mai ales, nu s-a rezolvat problema ostaticilor.

Au eșuat toate planurile de mediere, în ciuda implicării, într-un mod fără precedent, a Statelor Unite și în special a președintelui Biden.

Cu numai trei săptămâni în urmă, premierul Netanyahu a rostit o lungă cuvântare,  în cadrul unei conferințe de presă, în care a subliniat importanţa esențială pentru securitatea Israelului a continuării ofensivei în sudul Fâșiei Gaza, în special pentru a controla coridorul Philadelphia.  

Era o justificare, în fond, a respingerii de către Netanyahu a diverselor proiecte de acord, care ar fi putut duce la eliberarea ostaticilor și care prevedeau și o oprire a ostilităților militare.

Și brusc, subiectul Gaza, coridorul Philadelphia dispar din preocupările guvernului israelian și ne ocupăm cu scenarii spectaculoase, care își au o justificare, dar nu în acest moment.

Este o încălcare flagrantă unei teze fundamentale a politicii de securitate a statului Israel, care cere evitarea deschiderii mai multor fronturi în același timp. Iar în prezent IDF se înfruntă,  în grade diferite, în nord, în sud, inclusiv în Siria, dar și în Cisordania, unde situația devine din ce în ce mai înfierbântată. Și să nu uităm Yemenul, care a reușit să-și trimită rachetele la Eilat și în zona centrală a Israelului.

Este puțin prea mult! Și aceasta pe fondul nemulțumirii aliaților și, în primul rând, a Statelor Unite, spune profesorul Liviu Rotman.

4. Ce câștigă Benjamin Netanyahu? Alegerile anticipate nu mai sunt pe masă.

S-a accentuat mai mult ca oricând izolarea Israelului. Imaginea lui Netanyahu, vorbind la ONU în fața unei săli goale, este poate expresia cea mai elocventă, dar și alarmantă a izolării politice a Israelului. 

Continuarea stării de război schimbă agenda politică a Israelului, îndepărtează posibilitatea unor alegeri anticipate, de care se ferește premierul și mai ales îndepărtează nepermis constituirea unei Comisii de stat, independente, de anchetă, care să analizeze cum s-a ajuns la marea tragedie de la 7 octombrie.

Citiți articolul integral AICI.