Generațiile viitoare și catastrofele climatice (SpotMedia)

Studiul a fost lansat în cadrul unei conferințe de presă la care au fost invitați și reprezentanți la nivel înalt din partea autorităților, care au luat parte la un dialog pe tema: „Cum reducem datoria pe care o avem față de planetă?”.

Deși implică obiective urgente și de interes național, sustenabilitatea este în continuare un concept vag în percepția populației extinse și cu o înțelegere redusă din perspectiva impactului pe care îl are în mod concret în viața de zi cu zi. În acest context, Ambasada Sustenabilității în România și-a propus să identifice ce cred românii cu privire la subiectul sustenabilității, ce știu aceștia despre acest concept, în ce măsură sunt interesați de tema sustenabilității și cum văd ei viitorul țării.

Analiza a fost realizată cu ocazia Zilei Sustenabilității, o zi simbolică prin care sustenabilitatea se sărbătorește la nivel global, dar și în premieră, în România, la inițiativa Ambasadei Sustenabilității.

Mai mult, studiul reprezintă un punct de plecare pentru inițiativele și programele de sustenabilitate ce pot fi dezvoltate pentru îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă asumate de Organizația Națiunilor Unite prin Agenda 2030.

Cum definesc românii sustenabilitatea?

Conform studiului lansat la inițiativa Ambasadei Sustenabilității, jumătate dintre români definesc sustenabilitatea prin grija față de mediu prin comportamente de eliminare a poluării (50%) și resurse de calitate și accesibile pentru toată lumea (48%). Economisirea energiei electrice (39%), îmbunătățirea infrastructurii (38%), a sistemului de sănătate (38%) și grija față de speciile aflate pe cale de dispariție (37%) sunt menționate pe locurile doi și trei în procente comparabile.

De asemenea, respondenții asociază „grijă față de generațiile viitoare” cu: educația de calitate (37%), sănătatea și bunăstarea generală (35%) și combaterea sărăciei (24%), iar în procente mai mici cu grija față de planetă. Sustenabilitatea este corelată în mod indirect cu o mai bună calitate a vieții, nu doar cu protecția mediului, ci și cu bunăstarea individuală.

În același timp, analizând diferența de percepție dintre generații, studiul reflectă faptul că Gen Z (15-24 ani), cea mai tânără generație pătrunsă pe piața muncii, demonstrează o atitudine mai optimistă față de o posibilă lume sustenabilă, în timp ce reprezentanții generației Millennials (25-34 ani) o văd mai degrabă ca pe o utopie.

Citiți materialul integral AICI.