25 de ani de impozitări draconice

Banca Naţională a Moldovei şi Ministerul Finanţelor au semnat un memorandum conform căruia de la 1 aprilie 2016 vor fi emise valori mobiliare de stat pentru a rambursa suma de 13,6 miliarde de lei rămasă restantă după falimentarea celor trei bănci prin care s-au scurs banii: „Banca de Economii”, „Unibank” şi „Banca Socială”. Banii au fost oferiţi de BNM, cu garanţia Guvernului, „pentru salvarea” celor trei bănci. Perioada de rambursare a celor 13,6 miliarde de lei este de 25 de ani, iar dobânda e de 5%. Aceasta înseamnă aproximativ 700 de milioane de lei moldoveneşti anual. Banii urmează a fi recuperaţi de la cetăţeni inclusiv prin impunerea unor poveri fiscale draconice deja stabilite de Guvern.

Ministerul Finanţelor se scuză

După ce jurnaliştii au aflat despre existenţa memorandumului, Ministerul Finanţelor a difuzat „o precizare” în care susţine că aşa au convenit cele două instituţii „executarea de către Ministerul Finanţelor a garanţiilor emise în baza hotărârilor de Guvern nr. 938 din 13.11.2014 (guvernul Leancă) şi nr. 124 din 30.03.2015 (guvernul Gaburici). În continuare, Ministerul Finanţelor susţine că şi-a propus drept scop „minimizarea impactului acestor instrumente asupra bugetului de stat şi intenţionează să emită valori mobiliare de stat (VMS) cu termene de până la 25 ani, la o rată efectivă a dobânzii de 5%”. „Prin documentul semnat, Ministerul Finanţelor nu şi-a asumat angajamente noi, acesta doar precizează mecanismele de implementare a angajamentelor asumate de guvernele anterioare”, se arată în precizarea Ministerului Finanţelor.

Principalul suspect e încă primar în funcţie

Pe de altă parte, un raport preliminar al companiei internaţionale „Kroll”, care investighează „jaful secolului” în baza unui contract semnat cu BNM, dezvăluie „dovezi clare cu privire la implicarea crucială a lui Ilan Shor (principalul suspect în acest dosar, care a fost ales primar de Orhei), precum și a companiilor și persoanelor asociate cu el în frauda dată”. În special, informația colectată și analizată de Kroll a confirmat că „Grupul Shor a avut tangență cu achiziționarea acțiunilor celor trei bănci din Republica Moldova în anii 2012-2014, a controlat direct deciziile importante ale celor trei bănci, inclusiv deciziile cu privire la acordarea „creditelor” în favoarea companiilor interconectate, fără vreo intenție de returnare din partea acestora, a creat o rețea de companii prin care fondurile obținute prin fraudă au fost sustrase și spălate și a obținut o parte semnificativă din fondurile furate”, se arată într-un comunicat al BNM care mai precizează că „la această etapă, „Kroll” a identificat tranzacții în mărime de peste 350 milioane dolari, care pot fi direct atribuite fraudei de la cele trei bănci din Republica Moldova”.

În pofida acestor informaţii deţinute de autorităţile din Republica Moldova, Ilan Shor se află în continuare în libertate şi administrează fonduri publice în calitate de primar de Orhei.

Ilan Shor îl toarnă pe Filat şi se declară nevinovat

Cu câteva ore înaintea apariţiei comunicatului BNM cu constatările companiei „Kroll”, Ilan Shor a susţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia a recunoscut că a luat credite neperformante, dar s-a declarat nevinovat: „Nu sunt de acord cu ceea ce se spune despre mine și mă consider nevinovat. Am probe, am colaborat și colaborez cu Procuratura. Am prezentat procurorilor pachetul de documente care va demonstra că nu sunt vinovat”, a spus Shor. Potrivit lui, din „Banca de Economii” ar fi fost acordate credite în valoare de 675 de milioane de dolari, din care 250 de milioane de dolari ar fi ajuns la fostul prim-ministru Vlad Filat, aflat în arest: „Valoarea totală a prejudiciului este de 675 de milioane de dolari. Această sumă se împarte în două părți – 350 de milioane de dolari, credite acordate în perioada în care președinte al Consiliului de Administrație al BEM era Grigore Gacichevici (se află în arest)... Tot în acea perioadă Filat deținea funcția de prim-ministru și controla BEM. A doua parte este de 250 de milioane de dolari, sumă care a fost oferită lui Vlad Filat la solicitarea acestuia”. (...) „Aceste sume au fost transmise domnului Filat în urma unor ameninţări privind implicarea directă în afacerile mele şi exercitarea unor presiuni prin instituţiile controlate de el. Am fost supus presiunilor din partea lui Vlad Filat şi a anturajului său. M-au forţat să determin companiile mele să obţină credite, iar banii să fie transferaţi companiilor controlate de Vlad Filat şi Ion Rusu (naşul lui Filat)”, a declarat Ilan Shor la conferința de presă.

Pe de altă parte, avocaţii fostului premier Filat susţin că „declaraţiile lui Shor sunt false şi acesta încearcă să scape de răspundere penală”: Pe numele domnului Shor sunt intentate mai multe dosare penale pentru gestionarea frauduloasă a mai multor bănci, încălcarea regulilor de creditare, delapidarea averii străine şi altele. Atenţionăm că Ilan Shor este o persoană extrem de vulnerabilă şi şantajabilă. Declaraţiile domnului Shor nu pot fi credibile, întrucât acesta are un singur scop – de a-l învinovăţi pe Vlad Filat pentru a scăpa de răspundere penală. Declaraţiile făcute de primarul de Orhei în conferinţa de presă sunt false. Fiind sub presiune enormă, miza fiind libertatea şi viitorul său, este regretabil că Ilan Shor a mers la un gest josnic, acuzându-i pe toţi pentru ilegalităţile pe care le-a săvârşit în calitate de conducător al BEM”, se arată în declaraţia avocaţilor lui Vlad Filat.

Candu anunţă „măsuri extraordinare”

Potrivit preşedintelui Parlamentului de la Chişinău, Andrian Candu, din „raportul de progres” prezentat recent de „Kroll” reiese că „pe exterior vor putea fi recuperate 30-35% din suma furată. Candu a precizat, însă, că o parte din banii delapidaţi din cele trei bănci „se află în țară”. Candu susţine că prin procesul de lichidare a celor trei bănci se estimează recuperarea a aproximativ 2 miliarde de lei moldoveneşti. „Sunt persoane care acum caută în justiţie să scape de contractele de credite și ipotecă. (…) Sunt foarte multe semne de întrebare în ceea ce privește puterea judecătorească. La un moment dat vom fi nevoiți să luăm niște măsuri extraordinare, despre care nu voi intra în detalii”, a menţionat preşedintele Parlamentului.

Gheorghe Costandachi: „Au furat împreună”

În legătură cu memorandumul de stingere a datoriei încheiat recent între BNM şi Ministerul Finanţelor, expertul în economie, Gheorghe Costandachi, susţine că partea cea mai proastă este că „cetățenii nu conștientizează că pe deasupra achitării miliardului, din buzunarele proprii, vor trebui să mai scoată încă 7,13 miliarde lei pentru plata ratei dobânzii la miliardul furat. Cetățenii nu cunosc încă un lucru important, că aproximativ 3 miliarde lei Guvernul Leancă a hotărât să-i acorde, așa, pur și simplu, celor trei bănci, doar pentru că băncile, guvernul de atunci și BNM s-au înțeles între ei să fure aceste 3 miliarde lei”. „Guvernarea nu a avut nici un drept de a acorda creditul de urgență celor 3 bănci falimentate. S-a încălcat orice lege din Republica Moldova, iar Guvernul, de mână cu BNM, au ignorat toate prevederile și normele de drept financiar internațional. Aceste două structuri de prim rang din Moldova au încălcat toate normele și angajamentele prevăzute de acordurile semnate de Moldova cu structurile financiare internaționale și cu partenerii de dezvoltare”, mai susţine expertul Constandachi.