20 de ani de la înfiinţarea Comitetului pentru Drepturile Omului în România, din cadrul Fundaţiei Heinrich Böll

Caderea Zidului de la Berlin, pe data de 20 noiembrie 1989, a devenit evenimentul simbol pentru ceea ce s-a numit mai tîrziu victoria revolutiilor pasnice din est.

Schimbarile radicale din Polonia, Ungaria, fosta Republica Democrata Germana, Cehoslovacia, Bulgaria si România au modificat harta politica a Europei. Vorba unui poet român: odata cu prabusirea regimului dictatorial ceausist de la Bucuresti, pentru România s-a sfîrsit si cel de-al doilea razboi mondial.

Evenimentele dramatice din 1989 nu prea pot fi sintetizate într-o simpla descriere metaforica. Mai ales ca nimeni nu putea sa prevada la începutul anului 1989 ca în decembrie al aceluiasi an o sa dispara si unul din cele mai odioase regimuri comuniste din Europa, cel ceausist.

În tara actiunile de protest erau sortite esecului. Politia politica sugruma cu eficienta si brutalitate orice forma de organizare a unei miscari de opozitie. În pofida acestei situatii, din cînd în cînd se ridicau vocile unor opozanti ca Doina Cornea, Radu Filpescu, Gabriel Andreescu sau Mircea Dinescu. Acestia sperînd si în sprijinul occidentului.

În semn de solidaritate cu muncitorii din Brasov, care s-au ridicat contra politicii lui Ceausescu pe data de 15 noiembrie 1987, a luat fiinta la Berlin un grup de initiativa care si-a propus sa atraga atentia asupra situatiei deplorabile din România. Prima actiune de anvergura, cu un ecou international, a fost organizarea Zilei Internationale de Actiune România exact la un an dupa evenimentele de la Brasov.

Actiunea a fost sprijinita de numeroase personalitati influente ca Günter Grass, György Konrad, Ion Negoitescu, Paul Goma, Jiri Pelikan sau Vladimir Voinovici. Într-un apel lansat atunci se spune: „Ceausescu - care se autodenumeste conducator - duce de ani de zile un razboi contra propriului sau popor. Printr-un nou val de distrugere s-a declansat demolarea a 8000 de sate si încazarmarea locuitorilor acestor asezari.“ Chemarea se încheie cu propozitia: „Cerem înfierarea internationala a regimului Ceausescu!“

În decembrie s-a lansat un nou apel în care se atragea atentie asupra nerespectarii drepturilor omului de catre regimul ceausist, apel semnat de numerosi intelectuali si politiceni germani ca: scriitorii Herta Müller, Richard Wagner si Helmuth Frauendorfer (emigrati din România), regizoarea disidenta expulzata din RDG, Freya Klier, scriitorul disident rus exilat, Lew Kopelew, politicieni ca: social-democratul Freimut Duve, liberala Hildegard Hamm-Brücher, crestin-democrata Ingeborg Hoffmann si ecologista Petra Kelly.

Apelul a constituit certificatul de nastere a Comitetului pentru Drepturile Omului în România, înfiintat oficial în ianuarie 1989 la Bonn cu sprijinul Fundatiei Heinrch Böll, apropiata de partidul ecologist. Aceasta formatiune politica a fost, la vremea respectiva, singura din Germania care si-a asumat fara echivoc responsabilitatea politica de a sprijini logistic si organizatoric actiuni de contestare publica a regimului ceausist. Într-un articol aparut pe data de 23 ianuarie 1989 în ziarul berlinez „Die Tageszeitung“ se rezuma conferinta de presa de la Bonn care a avut loc dupa înfiintarea comitetului.

În acelasi articol sunt amintite declaratiile unor persoane din Bremen care si-au descris impresiile de calatorie dintr-o Românie încremenita în frig, foame si frica. Secretarul general al partidului ecologist din Austria, Pius Strobl, a prezentat fotografii din localitatea Germanesti, care fusese sistematizata. Organizatorii conferintei de presa au aratat ca nu mai exista nici un motiv de a respecta subtilitatile diplomatice în relatiile cu România.

Comitetul si-a propus sa informeze opinia publica germana si internationala asupra situatiei catastrofale din tara. Unul din obiectivele principale era si combaterea contrapropagandei a regimului prin intermediul unor jurnalisti occidentali care s-au lasat instrumentalizati de catre autoritatile de la Bucuresti. În acest context, ecologista Petra Kelly a subliniat necesitatea rectificarii urgente a întoxicarii opiniei publice germane de catre Dagobert Lindlau.

Într-un film TV Lindlau a negat existenta unui program de sistematizare a localitatilor rurale din România, ceea ce l-a determinat pe însusi Ceausescu sa-l laude într-un interviu drept ziarist obiectiv, interviu aparut în cotidianul „Die Welt“ (din 30 decembrie 1988).

Comitetul pentru Drepturile Omului din cadrul Fundatiei „Heinrich Böll“ a organizat în cursul anului 1989 numeroase conferinte publice, expozitii si, pe 15 noiembrie, cea de-a doua editie a Zilei internationale de Actiune România. Si-a continuat activitatea si dupa prabusirea regimului, auto-dizolvîndu-se la doi ani dupa revolutie.