1 aprilie în vremuri de fake news

Cum a ajuns de fapt 1 aprilie Ziua Păcălelii? Circulă diverse mituri. O legendă este legată de schimbarea calendarului din 1582: la 20 de ani după Conciliul de la Trento, calendarul iulian a fost înlocuit cu cel gregorian. Sub papa Grigore al XIII-lea, noul an urma să înceapă pe 1 ianuarie. Iar cei care au ratat data trecerii în noul început au rămas să îl aștepte la 1 aprilie - și au devenit ținta ridicolului.

Farsele de 1 aprilie continuă să circule și astăzi. Mare parte dintre ele sunt chiar amuzante. Mass-media s-a aventurat și ea în născocirea de povești care să păcălească publicul. Pe 1 aprilie 1957, BBC a difuzat în emisiunea Panorama un film de trei minute care arăta o familie din sudul Elveției în timp ce recolta spaghete dintr-un copac de spaghete. Cum spaghetele erau un produs relativ necunoscut în Marea Britanie la acea vreme, mulți telespectatori s-au adresat BBC, cerând sfaturi despre cum să cultive așa ceva.

Când farsele sunt înțelese greșit

În zilele internetului, numeroase știri aparent spectaculoase devin virale pe rețelele de socializare. Multe farse sunt luate în serios sau confundate cu realitatea iar unele ajung să facă titluri în întreaga lume, ceea ce dăunează unei prese oricum din ce în ce mai suspectate - mai mult sau mai puțin întemeiat - că răspândește știri false.

Platforma ”Futurism.com 2017” a publicat un articol în care anunța, încă din titlu, că „Pluto a fost reclasificat oficial ca planetă”. Pentru a fi mai convingători, autorii textului au citat un comunicat al Uniunii Astronomice Internaționale referitor la schimbarea statutului corpului ceresc de la marginea sistemului solar. Deși a fost doar o farsă de 1 aprilie, această ”știre” a fost copiată de numeroase alte site-uri fără nicio verificare a faptelor.

După ce editura Collins, specializată în publicarea de dicționare, a declarat „știri false” expresia anului 2017, diverse ziare din întreaga lume au renunțat la tradiția publicării glumelor de 1 aprilie. Magnus Karlsson, redactor-șef al cotidianului suedez Smalandsposten, a explicat, pe site-ul ziarului, că nu dorește ca imaginea publicației pe care o conduce ”să fie deteriorată printr-o potențial virală poveste falsă”, motiv pentru care, a subliniat jurnalistul, lucrăm cu știri reale chiar și pe 1 aprilie”.

Farse care au făcut carieră

Au fost, însă, vremuri când teama de a nu răspândi știri false nu intrase încă în oasele jurnaliștilor. The Guardian a publicat pe 1 aprilie 1977 un supliment dedicat celei de-a zecea aniversări a independenței insulelor - evident imaginare - San Serriffe, un paradis tropical în formă de punct și virgulă în apropiere de Seychelles. În cele șapte pagini care tratau subiectul se afla și o hartă a arhipelagului. Erau enumerate orașele, porturile și diverse alte locuri de pe insule - iar numele acestora erau toate jocuri de cuvinte cu referire la diverse fonturi pentru tipar, așa cum, de altfel, San Serriffe se referea de fapt la Sans-Serif (fără serife), privind tipul literei folosite de tipografi.

Westdeutscher Rundfunk a relatat, în 1993, despre emiterea unui decret al primăriei orașului Köln potrivit căruia viteza maximă a celor care fac jogging prin parcuri nu poate depăși 10 kilometri pe oră. Un ritm mai mare de alergare ar dăuna veverițelor în sezonul de împerechere.

În 2009, The Taipei Times a anunțat că ”Iadul s-a dezlănțuit în grădina zoologică”, acolo unde ”relațiile dintre Taiwan și China au suferit un regres major, când s-a constatat că cei doi panda primiți cadou în decembrie din partea Chinei, Tuan Tuan și Yuan Yuan, nu sunt ceea ce par” ci, de fapt, ”doi pui de urși bruni vopsiți în alb și negru”. Iar National Geographic, revistă cunoscută pentru documentarele sale despre natură, a anunțat prin Twitter în 2016 că nu va mai publica fotografii cu animale dezbrăcate.