În relația cu UE, Moldova vrea modernizare și aderare

Summit-ul Parteneriatului Estic a fost precedat de semnarea de către ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, și comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a unui acord de finanțare în valoare de 60 de milioane de euro – asistență financiară nerambursabilă oferită Moldovei pentru soluționarea problemelor energetice curente. Banii provin dintr-un pachet al Uniunii Europene de redresare economică pentru Moldova în valoare de 600 de milioane de euro, ce urmează a fi implementat în următorii trei ani.

UE, scut pentru Moldova în fața Rusiei

Tot înaintea summit-ului au avut loc întrevederi separate ale președintei Maia Sandu cu înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate Josep Borrell, dar și cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Maia Sandu a prezentat un plan de modernizare a țării și a vorbit despre dorința Moldovei de „integrare mai profundă” în UE. „Sprijinul Uniunii Europene este foarte important pentru agenda noastră de dezvoltare. Acest sprijin european vine într-un moment în care aveam mare nevoie de el, din cauza criza energetice. Resursele, fondurile pe care le primim astăzi, vor merge în primul rând la oamenii cu venituri mici”, a menționat șefa de stat de la Chișinău.

Ursula von der Leyen a cerut Rusiei să lase în pace Republica Moldova și să nu mai hărțuiască guvernul pro-european de la Chișinău în problema gazelor. „Vedem o încercare făţişă de a intimida guvernul reformist al Republicii Moldova prin presiuni privind livrarea gazelor într-un moment în care preţurile la energie sunt ridicate. Trebuie să ne protejăm societăţile şi democraţiile de acest tip de joc geopolitic cinic de putere”, a menționat șefa Comisiei Europene.

Într-un interviu pentru Reuters, Maia Sandu a menționat că Moldova aspiră să adere „într-o zi” la Uniunea Europeană și a precizat că a comunicat Rusiei despre aceasta. Ea speră ca aderarea Moldovei să se producă cât mai rapid posibil.

Iohannis, la Bruxelles, cu pledoarie în favoarea Moldovei

Aflat la Bruxelles, la summit-ul Parteneriatului Estic, președintele României, Klaus Iohannis a pledat și el pentru aderarea Moldovei la UE. „Este clar că unii (parteneri din cadrul Parteneriatului Estic al UE) se mișcă mai repede, sunt dispuși să facă mai mult, cum este cazul Republicii Moldova, unde avem o administrație acum care este dispusă să facă reformele necesare și să se miște mai repede în direcția Uniunii Europene. Și solicitarea mea este să dăm șansa celor care vor mai mult să facă mai mult”, a menționat președintele României.

În cadrul summit-ului, Moldova, Ucraina şi Georgia, care se confruntă cu regimuri separatiste întreținute de Rusia, au semnat o declarație comună în care cer începerea negocierilor de aderare la UE. „Nu este un secret pentru nimeni că ambiția noastră este ca, într-o bună zi, să aducem Moldova în UE. Parteneriatul Estic este o oportunitate pentru noi de a consolida și aprofunda alegerea noastră europeană și suntem gata să muncim din greu pentru a depăși cadrul actual”, a menționat Maia Sandu în discursul rostit în cadrul summit-ului.

Reuniunea de la Bruxelles are loc în timp ce mai mult de 100.000 de soldați ruși au fost dislocați la granița cu Ucraina iar amenințările vizând o posibilă invazie sună tot mai fioros. Rusia pare dispusă la orice doar ca să blocheze o eventuală aderare a Ucrainei la NATO.

Oferta UE: Bani și „consolidarea cooperării”

În declarația comună a summit-ului de miercuri, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au recunoscut inițiativa Moldovei, Georgiei și Ucrainei de a consolida cooperarea lor cu Uniunea Europeană.

Urmează o perioadă în care autoritățile de la Chișinău și UE vor munci împreună pentru a moderniza Moldova și a o pregăti de aderare, a declarat într-o recentă intervenție televizată europarlamentarul român Siegfried Mureșan: „Perspectiva europeană pentru Republica Moldova există. Vom colabora în perioada următoare mai mult decât oricând. În Parlamentul European există o majoritate covârșitoare de europarlamentari care doresc să ajute Republica Moldova. Dar dacă mâine aș merge și le-aș spune hai să dăm Moldovei o dată de aderare, vă garantez că reacțiile ar fi negative. Abordarea potrivită și corectă este să întărim Republica Moldova, să o modernizăm și să o pregătim de aderare. Și dacă vom cere o dată concretă de aderare atunci când percepția în UE va fi că Moldova este pregătită - vă garantez că această discuție va fi mult mai ușoară și deznodământul va fi pozitiv”, a menționat Mureșan.

Potrivit lui, în ultimele luni, „toată lumea la nivelul UE a înțeles un lucru: cu cât Moldova din vecinătatea imediată a UE este mai stabilă, cu cât oamenii de acolo trăiesc în mai multă siguranță, cu atât există mai multă siguranță și în interiorul UE. Și lumea înțelege asta acum în UE, mai ales în contextul incidentelor de la frontiera cu Belarus”.

Igor Munteanu: Formatul Moldova-Ucraina-Georgia – integrare prin detașarea de Belarus și Azerbaidjan

În ceea ce privește formatul Moldova-Ucraina-Georgia, care s-a conturat în ultima vreme, fostul ambasador al Moldovei la Washington, Igor Munteanu, susține că acest trio a fost creat nu pentru a soluționa probleme economice, ci pentru oferirea unei perspective clare de aderare prin detașarea acestor trei state din Parteneriatul Estic de țările dezinteresate de o asemenea perspectivă, cum sunt Belarus și Azerbaidjan.

„E bine să menținem acest trio. Toate cele trei țări au fost atacate de Federația Rusă prin crearea unor teritorii cu conflicte înghețate. Respectiv, remediile sunt acolo. Dar fac o precizare: în timp ce Georgia și Ucraina promovează insistent ideea aderării la NATO, Moldova se ferește de această aspirație. Ai noștri insistă în continuare pe neutralitate. Dar sunt state în UE care sunt neutre, dar care au o cooperare extrem de puternică cu NATO. Vorbim de Suedia și Austria, cărora NATO le oferă garanții și mecanisme de soluționare a problemelor de insecuritate”, a remarcat Igor Munteanu.

În opinia sa, în condițiile în care avertizările despre o posibilă incursiune militară a Rusiei în Ucraina sunt tot mai frecvente, autoritățile moldovene nu ar trebui să lase nesupravegheate evoluțiile interne din regiunea transnistreană. „Dacă nu vom fi vizionari și vom ignora amenințările din vecinătate, s-ar putea ca reformele din justiție să nu ne ajute cu nimic. Este la fel de important să-ți întărești capacitatea de apărare și prevenire a unor intervenții hibride ostile. Din ceea ce observ, noi neglijăm anumite elemente fundamentale pentru reziliență. Reziliență nu înseamnă să te declari permanent democrat și pro-european. Reziliență este să faci ca anumite instituții să funcționeze într-o manieră ordonată și să apere cetățenii”, susține fostul ambasador Igor Munteanu.